O discuție cu Anatolii Dirun, (fostul) candidat pentru funcția de președinte la alegerile din Transnistria, despre viitorul Transnistriei, Moldovei și diplomația fotbalului

Alegerile prezidențiale din Republica Moldova Transnistreană (RMN) nerecunoscută au loc loc pe 12 decembrie 2021. La începutul lunii octombrie, am discutat cu Anatolii Dirun, (fost) candidat la funcția de președinte al Transnistriei, stat nerecunoscut, de jure regiune în cadrul Republicii Moldova. Anatolii Dirun este cadru didactic la Universitatea interregională din Tiraspol, Catedra de discipline socio-economice. Interesul său academic actual este studiul comparativ al partidelor politice în statele nerecunoscute. Dirun este directorul Școlii de Cercetări Politice de la Tiraspol; a fost parlamentar în Sovietul Suprem al RMN nerecunoscute din 2010 până în 2015. În 2015, a părăsit partidul „Obnovlenie” (partid fondat de Vadim Krasnoselskii, actualul președinte al RMN) și s-a concentrat pe munca academică.

Pe 15 noiembrie, Comisia Electorală Transnistreană i-a interzis lui A. Dirun să candideze pe motiv de nerespectare a anumitor cerințe tehnice. La începutul lunii decembrie, i-am mai pus lui Dirun câteva întrebări, având în vedere această nouă situație (vezi sfârșitul interviului de mai jos).

 

PN: Anatolii Dirun, spune-ne te rog în câteva cuvinte cine ești.

AD: În primul rând, sunt cercetător și universitar. Totuși, poziția mea civică nu mi-a permis să stau deoparte. Cu un cerc de părtași, am analizat și am fost conștienți de anumite tendințe negative care au apărut și au evoluat în republica noastră. Cu acești colegi ne-am unit eforturile și potențialul intelectual și organizațional pentru a elabora un plan alternativ de dezvoltare și a-l propune cetățenilor, pentru ca oamenii să vadă că există o alternativă, un alt model de guvernare. Noi argumentăm acest model din punct de vedere științific și practic. Am anunțat fondarea unei noi mișcări civice „Republica nouă” și am publicat un manifest pe care l-am întitulat „Demonopolizarea Transnistriei”. În acest document am expus pașii care trebuie făcuți pentru ca Transnistria să depășească criza sistemică în care a ajuns. Vrem să beneficiem de campania de alegere a președintelui pentru a expune cetățenilor programul nostru de modernizare și demonopolizare a Transnistriei. În acest moment sunt candidat la funcția de președinte al Transnistriei, deocamdată încă neînregistrat. Data alegerilor președintelui în Transnistria este 12 decembrie 2021.

Autor: Janna Golovaceva

PN: În cazul în care ai fi ales președinte, ai avea suficientă susținere în Sovietul Suprem (Parlamentul) Transnistriei?

AD: Noi contăm pe mai mulți susținători în Sovietul Suprem. Totodată, Transnistria e o republică prezidențială. Prerogativele președintelui sunt suficiente pentru a lansa programul de demonopolizare în practică.

PN: Ce ai în vedere prin „demonopolizare”?

AD: Demonopolizarea este reformarea sistemului social-politic din Transnistria cu scopul de a spori bunăstarea societății. Scopul reformelor este creșterea dezvoltării economice, eficientizarea sistemului de protecție socială și, astfel, creșterea nivelului de trai al cetățenilor. Din motivul lipsei reformelor sistemului politic și administrativ, salariul mediu în Transnistria este acum mai jos decât cel din Republica Moldova. Competivitatea sistemului nostru se menține din contul prețurilor scăzute la serviciile de gaz și energie electrică. Dar din punctul de vedere al economiei reale trebuie să înțelegem că nu putem conta veșnic pe prețul redus la carburanți. Vadim Krasnoselskii a declarat că Transnistria este gata să recunoască datoria pentru gazul consumat (de 7 mlrd USD în 2021, n. ed.). Întrebarea care se pune în mod firesc este cine va plăti factura pentru acest gaz?

Din punctul nostru de vedere, demonopolizarea înseamnă modernizarea economiei și asigurarea concurenței prin elaborarea unei serii de amendamente legislative pe o direcție anti-monopol. Nu e un secret că sistemul economic din Transnistria este unul de tip monopolist. Acest sistem a avut un anumit rol acum 10-15 ani. Astăzi, însă, acest model economic este depășit și ineficient. El nu contribuie la bunăstarea economică a cetățeanului de rând și a societății în general. Primul pas în programul de demonopolizare constă deci în favorizarea concurenței economice.

A doua măsură prevăzută de programul nostru este sporirea concurenței politice. Transnistria are nevoie de un sistem multipartit. Partidele politice din Transnistria sunt formale, ele nu au o prezență reală în societate. Timp de treizeci de ani, societatea transnistreană a trecut prin schimbări majore: s-a format o clasă de mijloc, s-a dezvoltat business-ul mic și cel mijlociu, au apărut fermieri mari și mijlocii. Nu există, însă, o forță politică care să reprezinte interesele acestor grupuri sociale. După cum o demonstrează cercetările noastre, în societatea din Transnistria există necesitatea pentru trei partide politice. Situația politică din Transnistria este însă alta. Parlamentul actual este ocupat în proporție de 100% de deputați din Partidul „Obnovlenie” și de reprezentanții companiei Sheriff. De altfel, Partidul Obnovlenie este finanțat de firma Sheriff. Acest parlament are nivelul de legitimitate cel mai scăzut în cei treizeci de ani de existență a republicii. Cinci ani în urmă participarea la vot a fost de 48%. Anul trecut participarea la vot a fost de 27%. Interesul oamenilor de a participa la vot a scăzut drastic, pentru că aceste alegeri nu propuneau nicio alternativă. Nivelul de încredere în alegeri, și astfel legitimitatea instituțiilor de stat, sunt acum extrem de mici. Un nivel scăzut de legitimitate în interiorul electoratului duce cu sine o legitimitate mică în exterior. Colegii noștri din Moldova simt cu finețe această situație și o exploatează. Vlad Kulminskii (fostul vice-prim-ministru și ministrul pentru reintegrare al Republicii Moldova, 6 august – 5 noiembrie 2021) a declarat că locuitorii Transnistriei își doresc reintegrarea cu Republica Moldova. E clar că, în condițiile legitimității scăzute a Parlamentului în Transnistria, partea adversă, în acest caz Chișinăul, poate să dea garanții de stabilitate și de dezvoltare. Pentru Transnistria, acest lucru înseamnă o provocare serioasă. Una din soluțiile politice pentru această provocare ar fi dezvoltarea multipartitismului. Reforma sistemului de justiție este o altă reformă necesară. Noi am arătat direcțiile de reformare a justiției, în primul rând printr-un mecanism de alegere a judecătorilor de prim rang. Nu în ultimul rând, este nevoie de asigurarea autonomiei autorităților locale. Fără aceste reforme, eficientizarea economiei, a sistemului de învățământ, a celui de sănătate, nu este posibilă. Atunci când parlamentul este condus pe bază de monopol, legislativul nu va lua niciodată decizii pentru dezvoltarea concurenței economice, ci va adopta legi favorabile monopolului. Pentru a moderniza Transnistria, este deci neapărat să trecem prin această etapă de demonopolizare.

PN: Demonopolizarea e un mesaj puternic. Cum este perceput acest mesaj în societatea transnistreană? Nu vor apărea piedici din partea forțelor care au impus monopolul pe plan economic și politic?

AD: Ceea ce spun eu acum nu a apărut în mod subit. Poziția mea a fost consecventă pe parcursul anilor. În 2005, după susținerea doctoratului, am fost invitat de partidul Obnovlenie să reconfigurez partidul. Am devenit într-un fel directorul executiv al organizației. La început, Partidul Obnovlenie era o forță progresistă în raport cu echipa veche a președintelui Smirnov. La acel moment, businessul mic și mijlociu a văzut în echipa Partidului Obnovlenie un pas înainte pentru dezvoltarea concurenței, a antreprenoriatului, a economiei de piață și a democrației parlamentare. În acel moment, au apărut și alte partide politice. Alegerile parlamentare erau competitive. Odată cu pierderea mandatului de către Igor Smirnov în decembrie 2011, a luat sfârșit modelul autoritar în Transnistria. După plecarea lui Smirnov, sarcina noastră era să resetăm instituțiile statului, odată acestea datașate de personalitatea vechiului lider. Este nevoie ca oamenii să creadă în proceduri și reguli. Ele sunt baza dezvoltării instituționale. În 2012 am elaborat un proiect de legi privind dezvoltarea autonomiei locale. De asemenea, am inițiat anumite hotărâri pentru susținerea businessului mic și mijlociu, a formațiunilor politice și a organizațiilor non-guvernamentale. După 2015, aceste proiecte au fost integrate în programul nostru de demonopolizare.

Am discutat cu colegii de la Obnovlenie și din compania Sheriff. Nici unii, nici ceilalți nu au argumente împotriva acestui program de demonopolizare. Am participat la discuții despre relațiile dintre putere și business, în care m-am pronunțat împotriva conflictului de interese care există la o parte din deputați care reprezintă totodată compania Sheriff. Aceștia niciodată nu ar adopta legi care ar merge împotriva intereselor companiei. O soluție la această situație de conflict de interes este dezvoltarea partidelor politice. Statul ar trebui să susțină și alte partide. Alegătorii trebuie să aibă dreptul la alegere. Acesta este unul din punctele-cheie ale programului de „demonopolizare” a Transnistriei. Ar putea apărea impedimente: să nu fim înregistrați la alegeri, de exemplu. Dar noi rămânem consecvenți. Și nu am apărut pe loc gol.

O altă caracteristică a programului de demonopolizare este de a întoarce statul cetățenilor. Statul a creat monopolul, prin susținerea companiei Sheriff încă de la apariția sa în anii 1990. Atunci acest lucru era important. Acum statul trebuie să-și revizuiască principiile. Acest lucru nu înseamnă că compania Sheriff trebuie să dispară. Acest lucru înseamnă că firma Sheriff trebuie să lucreze în condiții de concurență. Compania Sheriff lucrează pe piața internațională în condiții de concurență. Compania a creat un club de fotbal care a câștigat în Liga Campionilor. De ce compania Sheriff nu ar lucra în condiții de concurență și pe plan local?

PN: Dar apariția echipei Sheriff nu este și ea un produs al monopolului?

AD: Aici eu nu pot fi de acord. Clubul Sheriff joacă în campionatul Moldovei. În Moldova sunt mai multe cluburi de fotbal. Fiecare dintre ele are anumiți sponsori. O vreme compania LukOil a finanțat clubul Zimbru. Compania Sheriff a decis să investească în fotbal. Nu văd nimic reprobabil în acest lucru. Ehipa Sheriff a devenit campioana Moldovei și a creat și celorlalte echipe moldovenești motivația de a câștiga. Da, clubul Sheriff este mai bogat, poate să cumpere jucători buni. Dar campionatul Moldovei nu e o curte de trecere. Aici funcționează principiile concurenței. Compania Sheriff nu poate influența condițiile de concurență. Echipa Sheriff își dovedește titlul de campion jucând pe teren. Cine sunt jucătorii e o altă poveste. Federația moldovenească de fotbal a luat decizia de a elimina limita pentru recrutarea „mercenarilor”. Nu știu, e bine sau nu? Dar Federația de fotbal a Moldovei a primit mulți bani în urma intrării echipei Sheriff în Liga Campionilor. Banii se întorc și merg și la dezvoltarea fotbalului pentru copii. Da, condițiile sunt inegale. Bugetul clubului Sheriff-Tiraspol îl depășește cu mult pe cel al clubului Orhei, de exemplu. Dar acum nici bugetul Sheriff-ului nu e comparabil cu cel al clubului Real Madrid. Acestea sunt regulile concurenței: acces egal în condiții inegale.

PN: Dar în afară de buget, prin ce altceva îți explici succesul echipei Sheriff?

AD: Eu nu sunt un expert în fotbal, dar pot să spun că succesele clubului Sheriff se datorează în mare parte determinării acestui club de a juca în Liga Campionilor. Clubul nu și-a propus doar să câștige în Campionatul Moldovei, ci anume în Liga Campionilor. Prin urmare, clubul, președintele clubului, sponsorul său principal și-au canalizat eforturile pentru a atinge acest scop, în limita bugetului de care dispun. Ei au lucrat mulți ani la această sarcină. Au înțeles cum funcționează această piață. Au înțeles de unde să cumpere jucători mai ieftin și să-i vândă mai scump. Succesul Sheriff nu e o întâmplare, ci e rezultatul unei munci asidue și metodice.

PN: Dar care este semnificația succesului echipei Sheriff-Tiraspol pentru Transnistria?

AD: Succesul echipei Sheriff-Tiraspol este un eveniment istoric pentru întreaga comunitate a fotbalului din Moldova. Sheriff s-a lansat în Campionatul din Moldova. Deci, Sheriff-Tiraspol este considerată o echipă moldovenească. Da, ea e din Tiraspol, se găsește la Tiraspol. Noi o considerăm un club transnistrean. Totuși, e greu să ne imaginăm echipa Sheriff drept o strategie diplomatică pentru a reprezenta Transnistria ca republică în străinătate. Succesul echipei Sheriff a atras atenția comunității internaționale asupra Transnistriei. Dar acest interes are două capete. Jurnaliștii care vin la Tiraspol, ca să vadă ce fel de echipă e aceasta și ce fel de țară, scriu ceea ce văd: ei scriu despre monopoluri, despre anii 1990, despre profilul specific al echipei Sheriff. Ar putea veni un timp când jurnaliștii străini vor veni la Tiraspol și nu vor mai scrie despre Sheriff doar ca despre o companie monopolistă, ci vor scrie și alte lucruri. Da, din punctul de vedere al diplomației fotbalului, s-a făcut un pas mare înainte pentru Transnistria. Dar ea le-a oferit suporterilor de pe ambele maluri ale Nistrului un spectacol grandios. Și măcar pentru aceasta putem să le spunem mulțumesc.

PN: În cazul în care ai fi ales președinte al Transnistriei, care vor fi relațiile Transnistriei cu Chișinăul, dar și cu comunitatea internațională, cu Uniunea Europeană?

AD: Până în 2006, 70% din exportul Transnistriei mergea în Rusia prin Ucraina. În 2005, în baza misiunii EUBAM, Ucraina a introdus restricții pentru comerțul din Transnistria fără înregistrare în Republica Moldova. Atunci și relațiile dintre Chișinău și Tiraspol s-au tensionat. Uniunea Europeană a propus atunci un mecanism în baza căruia întreprinderile din Transnistria puteau comercializa produsele pe piața Uniunii Europene. Acest regim a continuat până în 2014 când a intrat în vigoare Zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare UE-Moldova (DCFTA). În baza acestui acord, întreprinderile transnistrene au putut exporta în regim preferențial în Uniunea Europeană. De atunci, structura exporturilor din Transnistria s-a schimbat radical în favoarea Uniunii Europene.

Cred că relațiile Transnistriei cu Republica Moldova și cu Uniunea Europeană trebuie construite ținând cont de interesul oamenilor. Dacă aceste relații sunt conforme intereselor cetățenilor, atunci ele trebuie continuate. Dacă aceste relații contrazic interesele oamenilor, ele trebuie întrerupte. Dar experiența de treizeci de ani arată că pentru fiecare situație de criză există soluții de compromis. Important este ca aceste relații să convină intereselor cetățenilor de rând din Transnistria și din Moldova.

 

În loc de concluzie: Continuarea interviului, realizat pe 3 decembrie, după ce lui Anatolii Dirun i s-a interzis să candideze la alegerile prezidențiale

PN: Ce părere ai despre faptul că acum ți s-a interzis să candidezi la alegeri?

AD: Aceasta nu este prima mea zi în politica transnistreană. Timp de cinci ani am fost membru al Consiliului Local Tiraspol. Timp de zece ani am fost deputat în parlamentul transnistrean. Am fost unul dintre liderii partidului Obnovlenie, responsabil cu informația și ideologia.

Rezultatele alegerilor parlamentare din Transnistria din 29 noiembrie 2020 au arătat clar că marele business nu va tolera concurenții. Permiteți-mi să vă reamintesc că la alegerile pentru Consiliul Suprem, din 33 de deputați, 23 au fost candidați din partidul Obnovlenie și compania Sheriff. Drept urmare, pentru prima dată, Transnistria a avut un parlament în care era reprezentat un singur partid.

Prin urmare, din momentul nominalizării mele în calitate de candidat la președinție pentru Transnistria, am presupus că pur și simplu nu voi fi înregistrat, din motive tehnice. Din păcate, exact asta s-a întâmplat. Totuși, singurii care pierd dintr-o astfel de decizie sunt alegătorii și conducerea Transnistriei. Victoria fără luptă pentru Vadim Krasnoselskii este, de fapt, o manifestare a slăbiciunii și a fricii de concurență. Va persista un nivel ridicat de neîncredere în rândul cetățenilor față de un astfel de lider. Și acest lucru este periculos pentru statalitatea republicii.

PN: Ce planuri ai de viitor, mai ales in ceea ce priveste politica?

AD: Înainte de începerea alegerilor, am anunțat crearea mișcării Noua Republică. În timpul alegerilor, ne-am concentrat eforturile asupra campaniei prezidențiale în sine. Alegerile au arătat că este nevoie de o organizare eficientă. Mesajul nostru ar trebui să fie clar și apropiat de cetățeni. Multe probleme trebuie abordate și acesta este ceva ce intenționăm să facem prin întrunirea eforturilor tuturor susținătorilor noștri.

Deocamdată, voi reveni la munca mea obișnuită, care include, în primul rând, activitatea academică.

PN: Anatolii, îți mulțumim.

 

Imagine de fundal: Wikipedia 

Acest interviu a fost realizat de Petru Negură, bursier al Fundației Alexander von Humboldt (Programul Georg Forster) la Institutul de Studii Est- și Sud-Est Europene din Regensburg (IOS), Germania. Interviul a fost publicat inițial pe Ostblog Ost- und Südosteuropa im Fokus der Wissenschaft.

Facebook Comments Box