Periferia a fost mereu inima avangardei. De ce? Pentru că schimbările, dinamica și tendințele din centru aici sunt luate și realizate cu o viteză imensă. Nimic nu i se opune: instituții slabe, tradiții confuze, mecanisme independent-anarhice cât cuprinde. Fie monopolizări directe și viteză accelerată.
Vin alegerile în Republica Moldova (RM). Ceva nou? Nu – ceva ce deja există: tautologii.
Partidele? Sunt niște SRL-uri subordonate unor oligarhi sau grupuri restrânse de oameni și interese. Cam cum a fost și PDLM – PDM: dispare oligarhul, omul central sau nucleul din jurul lui, dispare partidul. Toate partidele sunt construite pe acest mecanism ”privat” sau ”cumătrie”. Chiar și cele ONG-iste tip ”societăți deschise”. ”Societate deschisă” înseamnă un număr sporit de ”nași-fini-cumătri” pe interese ”evro”-pozitive. Mecanismele identice. Pro-UE sau ProRU sunt doar mărci de propagandă care nu au niciun conținut sau program real pentru electorat.
Mai simplu: este ”o Fanta de vin”. Așa zic țăranii la mine în sud când te trimit să aduci o sticlă de vin din beci. La alții e ” o Cola de vin” sau ”Pepsi de vin”. Ei numesc ambalajul diferit cu referință la anumite mărci de produse carbogazoase faimoase (Cola, Pepsi, Fanta) la sticla de plastic care are un conținut universal: vinul pe care-l produce țăranul. Cu partidele e la fel.
Firește că tendința e să mai încarce și altceva că s-au cam fript cu cei vechi. Dar oricum alegătorul nu este prezent în ecuația alegerilor decât strict ca mecanism de băgat votul în urnă. Atât.
Instituțiile? Instituțiile centrale au fost de mult transformate într-un soi de SRL, moșie proprie sau de grup, în care instituția este folosită în primul rând pentru a sluji interesele de grupă și ulterior, dacă se mai poate, să poată sluji și ceva cetățeni. Acest fenomen este de mulți ani. Specialiștii îi mai zic – stat captiv.
Excepții sunt: mai ales în localitățile mai mici – primarii. Au apărut foarte muți primari foarte buni. Ca să dau exemplul numai pe cel de la Cahul sau din satele din sudul Basarabiei. Dar ei au puteri limitate și resurse foarte mici. Centrul are alte preocupări: să-i mulgă.
Contează ce alegem? Contează. Rațional ar fi bine ca Maia să aibă și majoritate în Parlament. Doar căci a ne face iluzii prea mari este dăunător. De ce? Pentru că felul în care este setat structural RM, felul în care funcționează instituțiile și relațiile dintre ele e un dezastru. Poți să-l aduci și pe Isus și lucrurile nu se pot schimba. Pentru asta e nevoie de o resetare totală.
Se poate face asta? Eu am mari îndoieli din simplul motiv că văd că resursa de cadre este limitată: sunt cam aceeași oameni care se rotesc, același familii, aceleași grupări. E un circuit tare restrâns. Cumătri și cumătrii peste tot.
Dar și mai grav este următorul fapt: populația a fost totalmente abandonată. ea nu este prezentă la acest joc – decât utilizată în ziua alegerii – atât. Dacă în România avem un abandon de aproximativ 60 % – asta e după calculul meu procentul populației abandonate total. În RM avem un procent de 80 % de populație abandonată – asta este ceva catastrofal.
Firește că ipoteza mea poate fi subiectivă. Numărul estimat poate fi exagerat. Dar nu cred că greșesc foarte mult. Asta este starea de fapt și tendința.
E destul să urmărești cât de cât discuțiile din perioada alegerii și să-ți dai seama că Partidele și grupările pe care le reprezintă discută de toate cu excepția problemelor electoratului. Electoratul lipsește total din discursul lor. De ce? Pentru că ei nu reprezintă electoratul ci interesele unor grupuscule mici care adunate cap coadă nu adună 20% din cetățenii acestei țări. Statul minimal – visul nostru s-a îndeplinit aproape total.
Iar pentru lectorat au veșniciile fumigene geostrategice și identitare: cu cine vom muri de gât și în ce limbă ni se va cânta prohodul. Temele esențiale sociale și economice lipsesc cu desăvârșire.
De asta e bine de urmărit ce se întâmplă în Republica Moldova – pentru că acesta e viitorul. Ei sunt în avangardă. Iar viitorul sună tragic.
Dar până la 1% mai este: se poate și măi rău – sunt plin de speranțe.
 
Imagine de fundal: ruinele unei Case de Cultură în raionul Rezina (2021)
Facebook Comments Box