”- Am  auzit că o fost grevă la fabrică. Cusătoresele sunt nemulțumite. Salariu e mic,  norma e prea mare. 
Așa e. Înainte era rasțenca de 1.2 minute, acum e 0.6 sau 0.7. 
– De atîta că e forță de muncă ieftină. Pe mine tot mă doare sufletul. Fiul meu tot lucrează aici.
(fragment de discuție dintre o muncitoare de la Maxmanserv și o femeie care trecea prin fața fabricii, 19 aprilie 2019, Bălți)

Azi, 4 mai, se face exact o lună de la greva organizată de muncitoarele de la fabrica de confecții Maxmanserv (Bălți).

În ultimul an la fabrică normele erau ridicate constant iar muncitoarele nu reușeau să le îndeplinească. Erau mult prea mari. În dimineața zilei de 4 aprilie 2019, muncitoarele de la fabrica Maxmanserv au primit încă o dată fișele cu normele din nou ridicate. Reacția muncitoarelor a fost imediată și spontană. Nu mai puteau răbda. În acea dimineață au ieșit la grevă: ”A ajuns cuțitul la os”, ne zice una din croitoresele care a participat la grevă.

Fișa care definea normele înainte de 4 aprilie o vedeți mai jos. Această fișă reglementa normele pentru fiecare operațiune de producere a unei perechi de șorți pentru brandul Tvoe (Federația Rusă), pentru care lucrează la moment în exclusivitate Maxmanserv (fosta fabrică Rada). Fișa pe care au primit-o muncitoarele pe 4 aprilie conținea normele mult mai mari. Spre exemplu, operațiunea 0506 a fost mărită de la 5333 unități la 6000 unități, și în același mod și restul operațiunilor.

O normă reprezintă numărul de operațiuni pe care o muncitoare dintr-o fabrică de textile trebuie să o realizeze într-o zi de lucru, adică în 8 ore muncitoare. Cel puțin așa e formal.

Normele sunt reglementate foarte strict și precis. Norma nu este reglementată doar pentru o zi de muncă, dar pentru fiecare unitate de măsură a timpului: pentru o oră, pentru un minut. Spre exemplu, operațiunea nr. 0506, tăierea benzii elastice după mărimi și calcularea la calup trebuie efectuată de 5333 de ori într-o zi de muncă. Asta e norma pentru o zi a muncitoarei care efectuează această operațiune. Pentru a realiza norma pe zi, muncitoarea trebuie să realizeze această operațiune de 11 ori într-un minut. Adică o operațiune trebuie realizată în 5.4 secunde. Dacă norma pentru o zi este realizată, muncitoarele primesc un salariu de 270 de lei pe zi.

Cînd normele cresc, e dificil să le faci integral (pentru că timpul rămîne același: 8 ore, cu doar 30 min pauză pe întreaga zi). Cînd nu le faci integral primești mai puțin, chiar dacă muncești tot atîta. În acest fel, pentru aceleași 8 ore de muncă muncitoarele au ajuns să primească cel mult 150 de lei, dar cel mai des doar 100 de lei. Iar asta înseamnă, la 5 zile de muncă pe săptămînă, sub 3000 lei lunar. Adică foarte aproape de salariul minim pe economie (2610 lei pentru anul 2018)…Să muncești 8 ore pe zi, 5 zile pe săptămînă și să primești salariul minim (din care ulterior trebuie să te împarți cu familia, să te îmbraci, să mănînci, să economisești) – asta e istoria muncii și retribuirii ei la Maxmanserv….

Revenim la greva spontană din 4 aprilie. Revendicările muncitoarelor au fost următoarele:

  • micșorarea normelor, respectiv mărirea salariului.
  • acordarea tichetelor de masă (pe care muncitoarele urmează să le folosească…pentru procurarea produselor alimentare din magazine. Adică, ca supliment la salariu).

Drept răspuns la grevă, brandul Tvoe a trimis la mijlocul lunii aprilie două comisii din Rusia pentru a verifica dacă normele sunt prea ridicate și eventual să efectueze schimbări în modul de calcul al acestora.

Ce s-a întîmplat după vizita primei comisii?

Nimic. Prima comisie a fost la fabrică pe 15 aprilie. Am vorbit cu muncitoarele pe 19 aprilie, nimic nu se schimbase – revendicările lor erau nesatisfăcute, normele continuau să fie ridicate. Mai jos, mărturiile muncitoarelor pe 19 aprilie.

”Acei care au făcut așa norme nu judecă cu matematica”, Angela (muncitoare în fabrică de aproape 40 de ani) (1).
Ei tare ridică normele. În fiecare zi ridică și ridică. Avem niște norme cosmice, n-am cuvinte. Norma de 8 ceasuri, la mine la tricou e de 3600 unități. Acei care au făcut așă norme nu judecă cu matematica. Pentru un salariu întreg, adică 270 lei pe zi, trebuie să fac 3600 unități. Dar nu reușesc să fac norma. Ies la lucru de la 7 dimineața și pînă la 6 seara și tot nu reușesc. Am 40 de ani lucrați în fabrica asta, dar normele astea nu-s reale. Acum suntem 2 femei la 3 conveiere. De șezut nu ședem, dar de primit, primim copeici. Ca să faci norma asta trebuie să lucreze un om la 6 conveiere. Cît de repede n-ar lucra omul cela, tot n-o să facă norma. Normele s-o ridicat de anul trecut de cînd s-o schimbat directorul. Înainte norma era de 1.2 minute, acum e 0.6 sau 0.7, așa. Nu ne impun să lucrăm peste program. Pur și simplu ei așă de tare o ridicat normele că e imposibil să faci leafa ceia în ceasurile de muncă, adică în 8 ceasuri. Ești nevoit singur să vii mai devreme, să pleci mai tîrziu. Dacă lucrezi de la 8 la 5, ai salariu de vreo 2000 de lei. Știți directorul ne-a zis să nu ne jăluim că la noi cu 2000 de lei se poate de trăit. Dar brigadirii au 8000 de lei zarplata (salariul). Luni (pe 15 aprilie) a venit comisia din Rusia. Ei o analizat, dar ce hotărîre au luat noi nu știm. Înainte de venirea comisiei din Rusia, brigadirii ne-au adunat și ne-au zis să avem grijă la ce spunem, și în general să nu ne jăluim pe normele mărite. Și cine o să îndrăznească să zică ceva dacă brigadirii s-au dus la director și au spus pe nume și familie care și ce a zis. Directorul are lista cu numele tuturor care au vorbit și care au început greva. A zis că o să-i concedieze pe toți.

Maria, 30 ani, muncitoare. 
Ce poți să faci cu 2-3 mii de lei?! Numai cît îs comunalele. Grădinița, școala. Dar înafară de grădiniță și școală, trebuie să-i hrănești, să-i îmbraci. Cu 3000 de lei nu faci nimic. Vreo jumate de an în urmă poate și făceai norma, adică 270 de lei. Dar acum, practic 100 de lei, 150 de lei. Asta e tare, tare rar cînd faci 150 de lei.

Viorica, 30 ani, muncitoare.
Practic toți muncitorii de la fabrică au credite. Credite, datorii, copiii. Lunar, dacă adunăm 150 lei pe zi, avem salariul de 3000 de lei. Dar cîteodată nici 3000 de lei nu avem. Cît despre contracte de muncă, eu nu țin minte să fi semnat vreun contract. Poate și sunt dar eu nu știu. Greva practic am inițiat-o pentru tichetele de masă. Vrem să obținem măcar ceva. După grevă, ne-au promis că o să ne dea tichete de masă. Avem nevoie de ele nu pentru a mînca la cantină, dar pentru a cumpăra produse alimentare de la supermarket. Dacă salariul e mic, măcar tichete de masă să avem.

Ce s-a întîmplat după vizita celei de a doua comisii?

Din nou nimic. Pe 19 aprilie, muncitoarele au fost eliberate de la muncă mai devreme. ”Mîine vine comisia din Rusia, tehnologul principal de la Moscova. Azi ne-au trimis mai devreme acasă. Fac curat în fabrică, șterg de praf mașinile de cusut…se pregătesc.”

Pe 24 aprilie, ”ne-au făcut un fel de adunare în colective mici. Fiecare brigadir la brigadă le-a zis despre ce a zis tehnologul din Rusia. Ne-a spus că de pe 25 mai o să ne dea taloane de masă. Și normele o să le facă mai mici. În decursul următoarelor 2 luni. Femeile nu cred în asta, dar trebuie să așteptăm. Așa ne-au spus…Au iești șefele din birouri, controlează normele, se uită cum lucrăm. Da, schimbări în sensul ăsta sunt…dar în rest…”

De ce este greșită salarizarea în bază de norme?

  1. Pentru că tratează omul ca pe o mașină care poate fi setată pe modul automat și care poate produce pe bandă rulantă. O mașină care nu are alte necesități care să intervină în procesul de muncă. O mașină care nu obosește, care nu simte foame sau sete sau durere de cap. ”Cel care lucrează trebuie să se străduiască să intre în tempoul și ritmul mașinii în așa fel încît să lucreze fără strădanie, că el trebuie să se adune să nu mai funcționeze ca el însuși. Să se dizolve pe sine ca operator, să-și transforme acțiunea într-un pur proces automat și să țină sub control acest automatism” (Gunther Anders, Obsolescența Omului).
    Pentru a efectua norma de 6000 de unității a operațiunii 0506, muncitoarea trebuie să măsoare banda elastică și să o taie în 4.8 secunde, fără opriri, fără întreruperi, fără ezitări, fără emoții, fără gînduri. Să măsoare, să taie, să numere, să măsoare, să taie, să numere…de 6000 de ori.
  2. Pentru că reprezintă o pîrghie pe care o deține angajatorul pentru a asupri muncitorii. Muncitorii sunt forțați voluntar să muncească ore în șir peste program pentru a realiza norma. Iar asta e echivalentul sclaviei. 
  3. Pentru că, modul în care sunt reglementate normele contravine legislației muncii. Spre exemplu, Articolul 2 din Convenţia colectivă (nivel naţional) nr. 2 din 9 iulie 2004 reglementează următoarele:
    Durata normală a timpului de muncă include:  pregătirea locului de muncă pentru  începerea activităţii; îndeplinirea obligaţiilor de muncă; refacerea capacităţii de muncă în timpul programului de muncă în legătură cu condiţiile climaterice deosebite, eforturi  fizice şi alţi factori, care se stabilesc în actele normative ale unităţii, în contractele colective sau individuale de muncă; timpul staţionării în aşteptarea dispoziţiei despre începutul activităţii;  timpul aflării la unitate în cazul  deplasării organizate la locul de muncă; timpul destinat igienei personale în cazul muncilor insalubre, cu durata stabilită în regulamentul intern al unităţii sau în contractul colectiv de muncă; timpul destinat îmbrăcării şi dezbrăcării echipamentului individual de protecţie, cu durata stabilită în regulamentul intern al unităţii sau în contractul colectiv de muncă. 

Cu toate acestea după modul în care sunt concepute normele de muncă, bunăoară la Maxmanserv, timpul de muncă include doar îndeplinirea obligațiilor de muncă și doar atît. 

În loc de concluzii. 
După o lună de la greva muncitoarelor de la Maxmaserv s-au întîmplat 2 comisii. Și cam atît. Revendicările muncitoarelor n-au fost îndeplinite. Unica schimbare care s-a produs este…. promisiunea verbală a schimbării. Care nu reprezintă nimic pentru că promisiunea verbală nu are puterea juridică, și respectiv nu poate fi invocată ca și argument legal de către muncitoare pentru revendicarea dreptului la salariu decent și un program de muncă echilibrat și echitabil. Deocamdată, rolul și rostul acestei promisiuni constă în tergiversarea schimbării reale, în neutralizarea grevei muncitorești și revenirea muncitoarelor la regimul ”normal” de muncă…

E de gîndit și la rolul total absent al sindicatelor în această istorie, or, fabrica Maxmanserv face parte dintre puținele în care muncitoarele sînt sindicalizate (fiind parte a Federației Sindicatelor Lucrătorilor din sfera Deservirii Sociale şi Producerii de Mărfuri “Sindindcomservice”). Cum a fost cu putință ca normele de muncă să crească disproporționat fără ca comitetul sindical de la fabrică sau chiar conducerea federației de ramură să nu intervină? De asemenea, chiar dacă greva din 4 aprilie a fost una spontană și necoordonată cu comitetul sindical al fabricii, de ce acesta nu e mediator în dialogul dintre muncitoare și conducere (de exemplu să aibă grijă ca muncitoarele să fie informate corect despre negocieri, să asigure o transparență a procesului de negocieri, să aibă grijă ca muncitoarele să nu fie intimidate pentru participarea lor la protest)? 

Notă despre fabrică

Întreprinderea cu Capital Străin MAXMANSERV S.R.L. a fost înființată în anul 2009. Începînd din 2015, fondatorul întreprinderii este compania La Fabbrica LTDConform bazei de date Offshore leaks, La Fabrica LTD este o companie offshore, înregistrată în Malta (2)Conducătoarea actuală a fabricii este Violeta Marfin.

Din 2011, Maxmanserv coase pentru brandul rusesc Tvoe. Fabrica se găsește în orașul Bălți, în clădirea fostei fabrici de confecții S.A. RadaTotodată, în aceeași clădire își desfășoară activitate o altă fabrică de confecții. Întreprinderea cu Capital Străin CB-TEX S.R.L. a fost fondată în 2008 și produce pentru branduri italiene precum Servizi Italia, Alsco, Trusardi și altele (3)

Deși în interiorul clădirii activează două fabrici de confecții, pe fațada frontală a clădirii nu există niciun semn care ar trăda existența fabricii Maxmanserv sau CB-TEX.

Note de subsol:

  1. Numele muncitoarelor au fost schimbate, din motive evidente ce țin de siguranța lor. 
  2. https://esp.md/sobytiya/2019/04/04/bastuyushchie-na-belckoy-fabrike-rabochiy-den-nastolko-zagruzhen-chto-ne 
  3. http://invest.gov.md/investment-sites/supplier/ics-cb-tex-srl

 

PLATZFORMA.MD va continua să monitorizeze situația de la Maxmanserv. 

Imagine de fundal: Charles Ginner ‘The Dressmaking Factory’ c.1914