Mișcarea ”vestelor galbene” este una eterogenă și decentralizată. Pe internet au circulat mai multe liste de revendicări ”oficiale” ale mișcării fiecare la fel de adevărată, la fel de falsă sau la fel susceptibilă de a fi un fals. 
Atîta timp cît mișcarea nu are încă fețe oficiale, cu nume și semnătură, veridicitatea unei liste sau alteia e greu de stabilit, la fel și faptul dacă această listă exprimă mișcarea ”cu adevărat” sau nu. 
Colectivul PLATZFORMA a tradus o listă (cu 25 de revendicări), iar Maria Cernat a tradus o altă listă, cu 42 revendicări ale ”vestelor galbene”. 
Vom traduce și alte liste, dacă vor apărea.

LISTA 1

I. Economie/muncă

  1. Convocarea unei adunări naționale generale pentru reforma fiscală. Înscrierea în Constituție a interdicției statului de a colecta impozite mai mari decît 25% din averea cetățeanului.

  2. Creșterea imediată a salariului minim, a pensiei și minimumul de existență cu 40%.

  3. Crearea masivă a unor locuri de muncă în sectorul public, pentru a restabili calitatea serviciilor publice, mai ales în domeniile ce țin de l sănătate, educație, școli, servicii poștale.

  4. Demararea construcției a 5 milioane de locuințe cu prețuri accesibile. În acest fel se va asigura reducerea chiriei, a ipotecii și vor fi create locuri de muncă în industria construcțiilor. Pedepsirea strictă a primăriilor și administrațiilor regionale care lasă persoanele fără adăpost să doarmă afară.

  5. BĂNCI: reducerea dimensiunilor băncilor pentru a le proteja de criză, desființarea monopolurilor bancare. Separarea depozitelor de tranzacții speculative. Interzicerea ”salvării” băncilor lipsite de lichiditate din banii contribuabililor.

  6. Anularea datoriei interne. Această datorie nu există, ea a fost deja plătită de mai multe ori.

    II. Politică.

  7. Rescrierea Constituției cu participarea cetățenilor și în interesul poporului suveran. Poporul trebuie să aibă posibilitatea de a convoca referendumuri.

  8. Interdicția practicilor de lobby și a altor rețele de influență. Excluderea definitivă din viața politică a persoanelor cu cazier juridic. Interdicția practicii de cumulare a mandatelor (ocuparea simultană a mai multe funcții).

  9. FREXIT. Ieșirea din Uniunea Europeană și întoarcerea suveranității politice, financiare și economice poporului francez (aceasta a fost voința poporului la referendumul din 2005). Recuperarea dreptului de a ne bate propria monedă și ieșirea din articolul 123 al Tratatului de la Lisabona (vom economisi peste 50 miliarde de euro anual).

  10. EVAZIUNE FISCALĂ. Întoarcerea celor 80 de miliarde de euro pe care statul le lasă anul celor 40 mai mari companii.

  11. OPRIREA IMEDIATĂ A PRIVATIZĂRILOR și întoarcerea în proprietatea statului ceea ce a fost deja privatizat: aeroporturi, căile ferate și autostrăzile, parcările.

  12. Scoaterea imediată a radarelor și camerelor de pe drumuri. Acestea sunt inutile în prevenirea accidentelor rutiere și nu sunt altceva decît impozite mascate.

  13. SISTEMUL NAȚIONAL DE ÎNVĂȚĂMÂNT – excluderea ideologiei din educație și reexaminarea critică a metodologiilor destructive și discreditate.

  14. În domeniul JUSTIȚIEI – creșterea bugetului pentru justiție de patru ori. Introducerea în legislație a timpului maxim de așteptare pentru procedurile juridice. Simplificarea sistemului judecătoresc. Justiție accesibilă și gratuită pentru toți.

  15. MASS-MEDIA. Lichidarea monopolului în mass-media și a concubinajului între mass-media și politicieni. Crearea unei prese publice și garantarea diversității opiniilor. Interzicerea propagandei editoriale. Anularea subvențiilor pentru mass-media (2 miliarde de euro pe an). Anularea facilităților fiscale pentru jurnaliști.

  16. Garantarea libertăților cetățenilor. Includerea în constituție a interdicției totale privind intervenția statului în educație, sănătate, familie.

    III. Sănătate/Ecologie.

  17. Anularea obsolescenței programate. Obligarea, prin legislație, a producătorilor de tehnologii să prelungească termenul de valabilitate la cel puțin 10 ani. Obligarea acestora să dețină piese și detalii de schimb.

  18. PLASTIC: să fie interzisă comercializarea mărfurilor din plastic – butelii și alte ambalaje care poluează mediul.

  19. Limitarea influenței companiilor farmaceutice asupra sistemului de sănătate. Organizarea unei adunări naționale privind reforma sistemului de sănătate.

  20. AGRICULTURA. Interzicerea OMG-urilor, a pesticidelor cancerigene, a perturbatorilor endocrinieni, a monoculturilor.

  21. RE-INDUSTRIALIZAREA Franței cu scopul de a reduce importurile și deci și poluarea.

IV. Geopolitică.

  1. Politică externă: Ieșirea imediată din NATO și introducerea unei interdicții față de participarea trupelor franceze la războaie de agresiune.

  2. Relația dintre Franța și Africa: Încetarea politicii de jaf și a intervențiilor militare și politice. Returnarea banilor și averile dictatorilor, dobândiți în mod necinstit, popoarelor din Africa. Întoarcerea imediată în țară a trupelor militare franceze aflate pe continentul african. Lichidarea sistemului francul CFA* care menține Africa în sărăcie. Relațiile cu Africa trebuie să fie de la egal la egal.

  3. Oprirea fluxurilor de imigranți imposibil de integrat sau găzduit, dată fiind grava criză de civilizație pe care o trăim.

  4. Politica externă. Respectarea conștiincioasă a dreptului internațional și a angajamentelor semnate.

Aceste 25 de revendicări nu vor schimba imediat viața de zi cu zi a francezilor. Doar punctele 9 și 10 vor aduce în bugetul de stat 130 de miliarde de euro pe an. Franța este o țară bogată, cu oameni curajoși și harnici.

Noi nu merităm să trăim în sărăcie.

Notă:

* Francul CFA – sistemul colonial care obligă țările africane să păstreze rezervele valutare în bănci franceze.

Traducere: Sergiu Bejenari și  Vitalie Sprînceană

LISTA 2

Domiciliu stabil pentru toată lumea;

Plan de izolare a locuințelor ca măsură ecologică bazată pe economisirea energiei;

Limitarea prețului chiriilor. Mai multe locuințe cu chirii mici în special pentru studenți și muncitori precari;

Mai multe măsuri de impozitare progresivă, adică o pondere mai mare a impozitului progresiv;

Impozite: cei mari McDo, Google, Amazon, Carrefour plătesc mult și cei mici plătesc puțin;

Fără colectare de taxe la sursă;

Sfârșitul creșterii taxelor pe carburant;

Taxe pe combustibilul maritim și pe kerosen;

Oprirea programului CICE (Le crédit d’impôt pour la compétitivité et l’emploi e un avantaj de care se bucură cei care au salariați). Utilizarea acestor bani pentru a lansa o industrie franceză a mașinlor pe hidrogen (care e cu adevărat ecologică, nu cum este cea electrică);

Interzicerea de a-I face pe comercianți să plătească o taxă în cazul în care clienții lor folosesc Carte Bleue (un sistem de carduri care se folosește în Franța);

Salariu minim interprofesional de creștere (SMIC) de 1300 de euro net;

Sistemul de pensie trebuie să rămână solidar și socializat. Fără punct de pensie;

Fără pensii sub 1200 de euro;

Idexarea cu rata inflației a pensiilor și salariilor tuturor francezilor;

Pentru securitatea muncii: continuarea măsurilor de limitare a numărului de contracte pe perioadă determinată. Creșterea numărului de contracte pe perioadă nedeterminată;

Salariu maxim de 15.000 de euro;

Să se creeze locuri de muncă pentru șomeri;

Preocupare pentru persoanele în vârstă. Interzicerea de a face bani pe spinarea persoanelor vârstnice;

Ieșirea la pensie la 60 de ani și pentru toate persoanele care au muncit fizic, ca tâmplar de exemplu, ieșirea la pensie la 55 de ani;

Protecția industriei franceze: interzicerea relocărilor. Protecția industriei noastre este protecția expertizei noastre și a locurilor noastre de muncă;

Terminarea practicii muncii prin detașare. Este anormal ca o persoană care lucrează pe teritoriul francez să nu beneficieze de același salariu și drepturi salariale. Toate persoanele care sunt autorizate să lucreze pe teritoriul francez trebuie să fie la egalitate cu un cetățean fraancez și angajatorul său trebuie să cotizeze la același nivel cu angajatorul francez;

Să fie abordate cauzele migrației forțate;

Să fie bine tratați solicitanții de azil. Trebuie să le acordăm cazare, securitate, alimentație și educație minorilor. Trebuie să se lucreze cu ONU pentru ca centrele de primire să fie deschise în mai multe țări din lume acolo unde așteptarea rezultatului presupune azil;

Cei care nu primesc drept de azil să fie conduși în țara lor;

Să se pună în practică o reală politică de integrare. A trăi în Franța înseamnă a deveni francez – cursuri de limbă, istorie franceză, educație civică dublate de o certificare la final;

Punerea la punct a unui sistem de securitate socială pentru toți – aici se subînțelege că e vorba și despre lucrători pe cont propriu. Terminarea regimului social pentru independenți RSI- regime social des independents;

Creșterea alocațiilor de handicap;

Resurse corelate cu nevoile pentru domeniul psihiatriei;

Favorizarea micilor comercianți din sate și din centrul orașelor. Încetarea construcțiilor marilor zone comerciale în jurul orașelor care ucid micul comerț și construirea de parcări gratis în centrele orașelor;

Toți banii care se colectează pe autostrăzi să fie cheltuiți pentru autostrăzile și străzile din Franța și pentru securitatea rutieră.

Stoparea închiderii micilor stații de tren, micilor birouri de poștă, micilor școli și maternități;

Favorizarea transportului mărfurilor cu trenul;

Toți reprezentanții aleși vor avea dreptul la un salariu mediu. Cheltuiellile de tranport vor fi monitorizate și vor fi returnate dacă nu sunt justificate. Dreptul la tichete la restaurant și vouchere de vacanță;

Revenirea la mandatul de 7 ani pentru președintele republicii. Alegerea deputaților la doi ani de la alegerea președintelui republicii ar permite transmiterea unui semnal pozitiv sau negativ cu privire la politica sa. Asta ar contribui la a face auzită vocea poporului;

Interzicerea indemnizațiilor prezidențiale pe viață;

Maxim 25 de copii de la grupa de grădiniță până la clasele mari;

Extinderea sistemului de sprijin financiar până când copilul împlinește 10 ani (Prestation d’accueil du jeune enfant);

Terminarea politicii de austeritate. Încetarea politicii de a șterge datoriile celor declarați insolvabili și rambursarea datoriilor fără a lua din banii săracilor și a celor mai sărăci, ci prin căutarea celor 80 de miliarde rezultate din frauda fiscală;

Interzicerea vinderii bunurilor care aparțin Franței – baraje, aeroporturi;

Acordarea resurselor nccesare justiției, poliției, jandarmeriei și armatei. Să fie plătite orele suplimen;tare forțelor de ordine sau să fie recuperate. (prin zile libere)

Prețul gazului și electricității au crescut de când rețelele de utilități s-au privatizat, dorim să fie naționalizate utilitățile și să scadă prețurile în consecință.

Traducere: Maria Cernat

sursă imagine de fundal: FRANCE 24