Lipsa transparenței este problema cea mai mare în primăria mun. Chișinău. Așa afirmă reprezentanții organizațiilor neguvernamentale, experții, jurnaliștii, activiștii civici dar și candidații la alegerile locale.

Ce este transparența?

Transparența este o dovadă a eficienței înalte a activității autorităților precum și a responsabilității lor în fața societății. Transparența este rezultatul interacțiunii active a cetățenilor cu societatea civilă.
Dicționarele și resursele on-line oferă mai multe definiții ale termenului ”transparență”:


Transparență – claritate, absența caracterului secret al unui lucru, accesibilitate a informației.
Transparență – claritate a proceselor politice și economice, consolidată prin legi și regulamente.

Sensul ”transparenței” reprezintă o expansiune metaforică a termenului ”claritatea contextului”, adică o situație în care contextul unui proces este total vizibil. Procedurile care asigură transparența includ afișarea informației, auditul, libertatea informării, audieri publice etc. Transparența se asigură în așa fel încît subiectul sau receptorul informației are acces deplin la această informație.
Cu alte cuvinte transparența reprezintă situația informării – deținerea
cunoașterii depline, suficiente și veridice despre un proces administrativ (sau economic), despre obiectivele și rezultatele sale, lucruri care permit subiecților interesați să aibă o reprezentare completă despre acesta.
Transparența este realizată prin intermediul ajustării și implementării unor politici, proceduri care permit cetățenilor atît să aibă acces la informații care se află în posesia autorităților cît și să poată înțelege și utiliza această informație. Pentru realizarea unei transparențe eficiente (și constructive) este nevoie ca cetățenii să poată controla informația și să existe, de asemenea, un mecanism de legătură și comunicare în ambele direcții de la societate la putere și invers.
Transparența e o trăsătură a unui stat democratic dezvoltat și are drept efect creșterea eficienței activității organelor puterii.
Transparența presupune:
1. claritatea lucrului/activităților efectuate
2. responsabilizare
3. implicarea cetățenilor
4. schimbul de informație între cetățeni și autorități.
5. calitatea înaltă a serviciilor oferite de stat prin utilizarea unor mecanisme precum:
– guvernarea electronică
– bugetul electronic și sistemul de control cetățenesc asupra cheltuielilor din bugetul public
– circuitul electronic al documentelor oficiale între instituții
– sisteme informaționale ale autorităților publice locale
– controlul din partea cetățenilor prin intermediul comunicării reciproce și mass-media.

Realitatea tristă.
Dacă am compara această situație ideală cu starea curentă a lucrurilor în primăria mun. Chișinău am constata că administrația publică locală din Chișinău nu se poate lăuda cu progres pe niciuna din aceste direcții.
Transparența administrației capitale a ”încăput” pe o singură pagină de text sub forma unui raport asupra transparenței procesului decizional pentru anul 2017, raport care a fost încărcat pe site-ul oficial al instituției. Conform acestui raport, în anul trecut, primăria a pregătit peste 800 proiecte de decizii, 702 dintre care au fost aprobate Dintre acestea, 64 proiecte au fost supuse discuțiilor publice, iar grupurile de lucru constituite pe subiectele abordate s-au întrunit de 68 ori. Dintre cele peste 600 recomandări trimise de societatea civilă și locuitorii orașului, au fost acceptate 59. Din partea ONG-urilor și sindicatelor, dacă e să credem raportului, nu a parvenit nici o recomandare. Conform aceluiași raport, nu a fost nici un caz în care acțiunile sau deciziilor organelor administrației publice locale să fie contestate din cauza nerespectării legii.
În anul 2017 experții IDIS-Viitorul au prezentat un raport detaliat despre transparență în primăriile din țară. Raportul plasează primăria mun. Chișinău pe locul 5 la aspectul transparenței.

Experții IDIS au evaluat APL în baza a 53 criterii ce includeau, între altele, indicatori privind participarea cetățenilor în procesul decizional, accesul la informație, transparența achizițiilor publice și a cheltuielilor bugetare.
Primăria mun. Bălți se află pe primul loc în acest clasament. Experții au subliniat că primăria mun. Bălți este unica în țară care a publicat toate documentele pe contractele încheiate, chiar dacă, conform legii, aceasta este obligatorie pentru toate primăriile. APL Bălți publică pe pagina oficială a primăriei contracte pe achiziții publice chiar atunci cînd publicarea acestor informații nu este obligatorie. De asemenea, autorii cercetării au menționat că în mun. Bălți au fost asigurate cele mai bune condiții pentru participarea cetățenilor în procesul decizional. După cum se vede din raport, capitala rămîne mult în urma mun. Bălți.

Legi și posibilități.

În Moldova principiul transparenței în activitatea autorităților de nivel central și local este prevăzut în mod explicit în legislație. Cîteva legi și regulamente îl reglementează în mod direct:
1. Legea privind transparenţa în procesul decizional. http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=329849&lang=1
2. HG cu privire la mecanismul de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional. http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=366274&lang=1
3. Legea cu privire la petiționare. http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=313313&lang=1
4. Legea cu privire la libertatea de exprimare. http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=335145&lang=1
5. Legea presei. http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=311633&lang=1
6. Legea privind accesul la informaţie. http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=311759&lang=1
7. Legea privind administrația publică locală. http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=321765&lang=1
8. Regulamentul Consiliului Municipal Chișinău.
https://chisinau.md/public/files/15929413md21cmc8eaa3.pdf

Mai mult decît atît, principiile transparenței sînt menționate în toate legile de bază ale țării. Iar aceasta înseamnă că activitatea autorităților de orice nivel ar trebui să se bazeze în primul rînd pe transparența procesului decizional și participarea cetățenilor în cadrul acestuia.
Totuși creșterea gradului de transparență a activității APL este favorizată nu doar de obligațiile formale ale puterii de a implementa principiile transparenței și implicării cetățenilor, dar și disponibilitatea și activitatea societății înșiși, activismul și participarea civică a acestora.
Formele de participare a cetățenilor în viața publică a orașului (și țării) sînt foarte variate: discuțiile publice, comisiile și grupurile de lucru, petițiile etc. De asemenea, pot fi monitorizate achizițiile publice efectuate de întreprinderi, instituții, direcții și alte structuri publice. Evident, cetățenii cei mai activi și mai curajoși pot să organizeze acțiuni de protest sau să se adreseze în instanțele de judecată.

Practici și exemple.

Practica arată: cu cît cetățenii sînt mai activi cu atît mai mult autoritățile țin cont de revendicările și propunerile lor.
Un exemplu bun sînt consultațiile publice la primăria capitalei. Cu doi ani în urmă o asemenea practică – cea de a organiza discuții publice – nu exista în genere. Cu un an în urmă preturile au început să le organizeze chiar dacă procesul se făcea cu încălcarea procedurilor prevăzute de legislația în vigoare.
Cu începere din 2017 situația începe să se schimbe. Primăria începe să organizeze mai multe discuții publice, mese rotunde, consultații. Mai mult decît atît, evenimente publice de consultare cu cetățenii au început să fie organizate de preturi, reprezentanți ai fracțiunilor din Consiliul Municipal, ONG-uri (precum IPRE).
Mai mulți cetățeni și activiști afirmă că evenimentele organizate de fracțiunile CMC și de către IPRE ignoră în totalitate prevederile Legii №239 din 13.11.2008 despre transparența în procesul decizional și HG №967 din 09.08.2016
cu privire la mecanismul de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional.
De exemplu. Institutul IPRE organizează în primărie, deja al doilea an, discuții publice pe teme importante pentru oraș, adunate sub numele ”Audieri publice pentru Chișinău”. Activiștii susțin că aceste evenimente se fac cu mai multe încălcări de procedură iar experții vorbesc despre calitatea slabă a cercetărilor prezentate și a experților convocați.
O situație similară se atestă în cazul discuțiilor publice organizate de fracțiunea PSRM în Consiliul Municipal. Totuși această fracțiune este unica în Consiliul Municipal care organizează asemenea evenimente.
În ceea ce privește organizarea de discuții publice de către primării și preturi, activiștii remarcă, pe de o parte un progres nesemnificativ în ceea ce ține de respectarea procedurilor – consultațiile publice, în cea mai mare parte din cazuri, sînt anunțate cu cel puțin 15 zile înainte, se publică o parte din documentație, sînt indicate persoanele responsabile și de asemenea termenii și modurile de acceptare a recomandărilor. Pe de altă parte rămîn încă multe de făcut pînă la respectarea tuturor procedurilor. Din acest motiv activiștii solicită de fiecare dată organizatorilor să respecte legislația în vigoare cu privire la consultări publice. Alteori activiștii se adresează chiar și în instanțele de judecată cu indicarea tuturor încălcărilor. E de la sine înțeles că, în condițiile sistemului judiciar existent și a situației politice curente aceste adresări în judecată nu sînt soluționate pozitiv și nu pot afecta procesul de adoptare a deciziilor.

Bugetul civil – lucrul asupra greșelilor.
Cazul bugetului civil (participativ) constituie o excepție interesantă de la această regulă. Pe de o parte, acest mecanism presupune implicarea maximă a cetățenilor în procesul de îmbunătățire a vieții orașului în diverse sfere. Pentru a implementa un proiect cetățenii trebuie să completeze un formular special, să gîndească scopurile pe termen scurt și lung, să identifice beneficiarii proiectului, să descrie bugetul proiectului și să contribuie cu 20 % din costul deplin al proiectului.
Pe de altă parte, reprezentanții primăriei, responsabili de acest proces au organizat votarea pe ”bugetul civil 2018” cu mai multe încălcări ale regulamentului.
Din acest motiv reprezentanții societății civile s-au adresat primăriei și au cerut acesteia să anuleze procedura de vot și să organizeze procesul cu respectarea regulamentului. Aceleași revendicări au fost exprimate și la ședința comisiei de evaluare care a fost convocată după încheierea procedurii de vot. Întrucît și alți membri ai comisiei de evaluare au susținut aceste propuneri, reprezentanții primăriei au fost obligați să declare rezultatele votului nevalabile și să organizeze procesul din nou.

Activismul civic=transparență?

Din păcate nivelul de activism civic în mun. Chișinău este foarte scăzut. Acest lucru pare oarecum paradoxal de vreme ce, la nivel municipal există atîtea posibilități de implicare. Presupunem că o cauză majoră a gradului scăzut de activism stă în transparența insuficientă a primăriei.
I-am întrebat pe cîțiva dintre activiștii civici cei mai angajați care arată, prin exemplul lor personal, că e posibil și e necesar să luptăm pentru drepturile noastre.

Ala Revenco, activistă civică, co-fondatoarea a asociației ”Părinți Solidari”:
”Putem constata o anumită dinamică pozitivă, mai ales în partea ce ține de achizițiile publice, de transparența cheltuielilor bugetare. Dar constatăm, de asemenea, că nu toate direcțiile primăriei își îndeplinesc la fel de bine obligațiile privind asigurarea transparenței și ignoră normele existente în privința achizițiilor publice doar prin sistemul Mtender sau în privința raportării cheltuielilor lunare. Din păcate aceste încălcări nu sînt monitorizate iar cei care se fac vinovați scapă nepedepsiți.
Nivelul scăzut de implicare a cetățenilor este condiționat și de absența interesului oamenilor pentru treburile urbane, lipsa dorinței de implicare, absența disponibilității de a irosi vreme și efort în lupta contra administrației corupte, neînțelegerea mecanismelor prin care pot fi influențate deciziile funcționarilor, frica de sancțiuni.” 

Vitalii Voznoi, activist civic, președintele inițiativei cetățenești ”Orașul meu drag”:
”În ultimii 5 ani, ca rezultat al eforturilor activiștilor civici la primărie termeni precum ”transparență” au devenit mult mai cunoscuți publicului larg (de asemenea și normele legale ce o reglementează). Aceasta este însă prea puțin pentru a putea vorbi despre existența unei dinamici pozitive. Majoritatea prevederilor legale cu privire la transparența procesului decizional sînt pur și simplu ignorate de către administrația mun. Chișinău, așa-zisele ”consultații publice” reprezintă mai degrabă un exercițiu de imitare a dialogului cu cetățenii iar societatea civilă nu dispune încă de resurse suficiente pentru o monitorizare eficientă și pentru schimbarea situației.
Nivelul de implicare al cetățenilor este atît de mic și din motivul că nu există suficiente organizații care ar implica în mod activ cetățenii orașului, lipsesc istorii de succes care ar fi mediatizate și care ar inspira alți cetățeni să monitorizeze administrația publică locală la capitolul transparență (și nu doar).

                                     

 

Vlada Ciobanu, activistă civică, jurnalistă în cadrul platformei ”Primăria Mea”.
Primăria încearcă să comunice tot mai multe pe rețelele de socializare despre activitățile pe care le face, chiar și secțiunea de pe site a comunicatelor de presă este mai actualizată și dinamică. În același timp, atunci când se solicită informație sau se caută informație care ar trebui să fie imediat accesibilă, lucrurile nu s-au schimbat foarte mult. În continuare nu sunt publicate procesele verbale de la ședințele CMC sau ședințele serviciilor Pimăriei, iar majoritatea documentelor ajung pe site în formă de pdf-uri, care fac căutarea mult mai dificilă. Deseori, solicitările de informație sunt pur și simplu ignorate sau sunt transmise răspunsuri incomplete. Desigur, atitudinea variază de la o direcție sau întreprindere la alta. Oricum, cetățenii care au anumite probleme și solicită informații sau cercetătorii/jurnaliștii care scriu despre un anumit subiect au foarte multe obstacole în obținerea informației. Asta se întâmplă atât din neprofesionalism, cât și din rea-intenție.
Informația prezentată de Primărie este într-un limbaj tehnic și inaccesibil. Structura site-ului este neprietenoasă, iar formatul documentelor nu permite navigarea ușoară. Atunci când se organizează consultări publice, un instrument important de implicare a cetățenilor, acestea încalcă mai multe condiții elementare: de anunț din timp, de prezentare a informației în mod accesibil, de actualizare a informațiilor de după consultări. Respectiv, se creează o frustrare între cetățeni și autorități, care continuă apatia și absenteismul cetățenilor.”


Anatolii Albin, activist civic, jurist, consultant:

Din punctul meu de vedere transparența, ca unul dintre principiile fundamentale ale guvernării democratice, este implementată doar ”pentru bifă”, în pofida faptului că aceasta este prevăzută în cadrul legal. Administrația centrală și locală consideră că este suficient să afișeze pe site documentul normativ cu anunțarea consultărilor publice și asta ar însemna că sînt respectate prevederile cu privire la transparență. Nu cred că ne putem aștepta în viitorul apropiat la ceva schimbări spre bine, din mai multe motive: psihologice, culturale, juridice și sociale. Lucrurile s-ar putea schimba radical spre bine, de exemplu, dacă ar fi introduse prevederi în legi potrivit cărora pentru anumite categorii de acte administrative efectuarea consultărilor publice ar reprezenta o condiție necesară pentru valabilitatea actului cu pricina.
Transparența în sine este un proces foarte complex, multilateral și incomod pentru administrațiile de orice nivel. Aici e nevoie atît de disponibilitate din partea APL, cît și de acțiuni organizate și informate din partea cetățenilor activi. Societatea nu percepe încă transparența ca fiind o metodă eficientă de participare în procesul decizional. Pentru aceasta este nevoie de timp și multă muncă pentru atragerea cetățenilor care sînt gata să participe la acest proces. În paralel cu aceasta ar trebui introduse sancțiuni pentru autorități și instituții care încalcă prevederile și principiile transparenței.

Transparența depinde de toți.
În Moldova nivelul transparenței rămîne încă foarte scăzut: mai multe sfere ale administrației publice sînt închise pentru societate iar dintre ele, în cea mai mare măsură, sectorul bugetului de stat.
Sfera bugetar-financiară trebuie să fie deschisă iar cetățenii să poată controla în mod nestingherit cheltuirea mijloacelor bugetare. Informațiile privind bugetul și cheltuirea acestuia ar trebui să fie accesibile. De exemplu, în majoritatea țărilor din Vest, transparența este asigurată prin intermediul site-urilor oficiale ale instituțiilor/localităților: 

O măsură eficientă ar fi și implementarea sistemului e-transparență. Este evident însă, că simpla lui implementare este insuficientă, iar pentru ca sistemul să lucreze în mod eficient e nevoie de măsuri anti-corupție suplimentare.
De asemenea trebuie să ținem minte că pentru nerespectarea principiilor transparenței responsabilitatea e a autorităților dar și a societății. Fiecare dintre noi poate alege o formă de participare ce îi convine – important e să nu stăm într-o parte. Doar atunci puterea va ține cont de părerea cetățenilor.

P.S. În a doua jumătate a lunii ianuarie a acestui an primăria a publicat un raport de 14 pagini despre realizarea prevederilor Strategiei Naționale Anticorupție pentru anii 2017-2020. Din raport reiese că 106 persoane au fost angajate la seerviciu în subdiviziunile primăriei prin concurs sau prin transfer din alte organizații iar 22 persoane au fost restabilite în funcție. În același timp au fost depuse doar două contestări ale rezultatelor concursurilor și nu au fost atestate conflicte de interes sau cadouri ”nepermise” pentru funcționari.
La sfîrșitul lunii iulie 2018, Consiliul Municipal a adoptat un plan anticorupție pentru Primărie pentru anii 2018-2020. Conform tradiției rele deja existente, organizarea consultațiilor publice pentru acest proiect a fost făcută cu mai multe încălcări de procedură, ceea ce i-a determinat pe mai mulți activiști civici să ignore pur și simplu evenimentul.

Redacția Platzforma.md va urmări și în continuare subiectul transparenței în administrația publică locală.

Acest articol este elaborat în cadrul proiectului „Acțiune socială 2018” – secțiunea „analize”, realizat în baza unui parteneriat dintre PLATZFORMA și Fundația Friedrich Ebert – Moldova. Articolele publicate în cadrul acestui proiect nu exprimă neapărat punctul de vedere al partenerilor.

Traducere din limba rusă: Vitalie Sprînceană