Râul Nistru este una din principalele surse  de apă nu doar pentru capitală, ci pentru întreg teritoriul Republicii Moldova cât și pentru Ucraina apuseană. La moment aproape 8 milioane de cetățeni de pe ambele maluri ale râului sunt asigurate cu apă din Nistru.

După construcția centralei hidroelectrice de la Dubăsari în anul 1954, apoi cea de la Novodnistrovsk în 1983 și cea de la Nahoreanî (Naslavcea) în anul 2000, nivelul apei din râul Nistru a scăzut semnificativ. Acum nu mai este atât de mult pește ca pe timpuri, motivul principal fiind imposibilitatea înmulțirii naturale, lipsa locurilor potrivite pentru depunerea icrelor, din cauza micșorării vitezei apei nivelul râului Nistru a scăzut și s-a nămolit, iar construcția noilor hidrocentrale va dăuna foarte mult ecosistemului.

Experții spun că, odată cu scăderea nivelului apei în râul Nistru, în fântânile arteziene din care sunt aprovizionate unele orașe nivelul apei la fel va scădea. Apele terestre și cele subterane sunt fizic interconectate. Dacă cantitatea și calitatea apelor terestre, în cazul nostru râul Nistru, cu certitudine că apele subterane la fel vor avea de suferit. Republica Moldova ar putea pierde o sursă principală și stabilă de aprovizionare cu apă potabilă.

Majoritatea localităților care se află pe malurile Nistrului vor avea la fel de suferit din cauza scăderii apei, în primul rând cel mai mult vor fi afectați agricultorii care pe lângă faptul că apă în râu va fi mai puțină aceasta va fi și mai murdară.

Ecologiștii, mediul academic și activiștii atrag atenția asupra problemei care ar putea provoca un dezastru ecologic

Activiștii ecologiști din Ucraina bat alarma cu privire la programul guvernamental de dezvoltare hidroenergetică, considerând că acest plan pune într-un pericol catastrofal nu doar Nistru dar și celelalte râuri din Ucraina. Cabinetul de Miniștri al Ucrainei a adoptat programul în iulie 2016, însă înainte de adoptare acesta nu a fost propus spre discuții publice cu societatea. Dmitri Ivanov, directorul executiv al Centrului Național de Mediu al Ucrainei, a declarat în cadrul unui briefing de presă că ”Acest document nu a trecut expertiza ecologică de stat, documentul nu a trecut în genere nici o expertiză și nu a fost prezentat societății”. Totodată Dmitri Ivanov a îndemnat presa să se documenteze despre pericolele prezente în program, susținând că implementarea proiectului de construcție a barajelor pot aduce daune grave, schimbări de mediu și de asemenea că va afecta situația socială din Ucraina.

Potrivit oamenilor de știință, deja acum este nevoie de un program complex de salvare a deltei Nistrului, iar dacă hidrocentralele planificate vor fi construite, situația se va agrava încât va duce la o catastrofă ecologică. Într-un articol publicat de RIA Novosti Ucraina, președinta Ligii ecologiste a Ucrainei, Tatiana Timochko a spus că ”lipsa componentei de mediu din discursul și acțiunile guvernului nostru este o problemă gravă. La noi aceste întrebări nu se mai discută de foarte mult timp cu publicul larg. Ministrul Energiei al Ucrainei, o persoană care nu are nici o legătură cu sectorul energetic, a aprobat programul de dezvoltare energetică a Ucrainei, care a stârnit multe întrebări din partea experților ecologiști, din partea societății și a comunităților locale. Atunci când vorbim despre râul Nistru vorbim în primul rând despre o arteră importantă care nu doar formează un teritoriu important din punct de vedere al mediului, dacă nu vom păstra râul Nistru, acest teritoriu nu va avea o perspectivă de dezvoltare durabilă în viitor”.

Chiar dacă partea ucraineană cunoaște despre daunele pe care ar putea să le provoace prin implementarea acestor planuri, ei continuă să insiste și să convingă societatea, dar și experții că intențiile lor nu vor afecta mediul. Într-un interviu cu șefa laboratorului Institutului Zoologic al Academiei de Științe din Chișinău, realizat de Radio Europa Liberă, Elena Zubco explică în detaliu despre negocierile dintre prim-ministrul Republicii Moldova și cel al Ucrainei. Dumneaei susține că autoritățile de pe ambele maluri ale Nistrului știu că cineva va fi inundat și că se vor distruge zone de protecție. La întrebarea dacă Republica Moldova va fi asigurată cu apă, autoritățile asigură că apă vom avea însă nimeni nu vorbește despre faptul că acea apă înainte de a ajunge la noi în robinete va fi trecută de multe ori prin diverse țevi și care vor fi urmările pentru mediu. Deși s-a format o comisie moldo-ucraineană în vederea monitorizării și discutării cu privire la problemele de pe Nistru, această comisie nu are putere de luare a deciziilor, ci doar una consultativă care va informa populația despre problemele economice, ecologice și sociale. Experta mai susține că în studiile realizate de partea Ucraineană sunt ascunse așa lucruri ca lipsa stațiilor de epurare în toate orașele localizate în apropierea râului Nistru, dar și existența a trei depozite periculoase, iar deșeurile se scurg în râu.

”Impactul utilizării iraționale a resurselor acvatice este deja resimțit la Hotin. Aici, apa este închisă pe durata nopții, de la ora 23:00, pentru economisirea ei. Nicolai Golovlev, președintele Consiliului orășenesc Hotin, spune că din cauza nivelului scăzut de apă în Nistru și a înnămolirii lui, nu mai este posibilă pomparea apei pentru locuitorii din Hotin”. De la masa rotundă în legătură cu strategia energetică a Ucrainei și viitorul fluviului Nistru, organizată la Hotin, Ucraina, scrie Iulia Amariei în revista NATURA, Nr. 8 (306) din august 2017.

Ce au de câștigat și/sau de pierdut cetățenii din țările de pe ambele maluri ale Nistrului?

Argumentele pozitive, cu privire la construcția celor 6 lacuri artificiale de acumulare a apei de pe râul Nistru și construcția complexului hidroenergetic, care vin în apărarea și susținerea Strategiei de dezvoltare hidroenergetică în Ucraina până în 2026, sunt următoarele:

–       Va permite reducerea dependenței de combustibili fosili (gaze, păcură, cărbune);

–       Va reduce poluarea atmosferei;

–       Practic toate echipamentele necesare pentru stații pot fi produse la întreprinderile autohtone;

–       Construcția hidrocentralelor va permite creșterea Sistemului Energetic Unic al țării;

–       Darea în exploatare a noilor hidrocentrale, precum și reconstrucția și modernizarea celor existente va face posibilă creșterea ponderii hidroenergetice, producția totală a energiei electrice în Ucraina va crește cu 15,5%.

Care pot fi consecințele în urma implementării strategiei hidroenergetice propuse de guvernul Ucrainei, prin construcția celor 6 hidrocentrale pe râul Nistru?

–       Locuitorii din Chișinău, Bălți, Odesa, dar și ai altor orașe de pe ambele maluri ale Nistrului ar putea rămână fără apă potabilă;

–       Majoritatea peștilor de după baraje vor dispărea, din motiv că va fi mai puțină apă, mai puțin oxigen în apă și apa mai poluată;

–    Criză alimentară din cauza secetelor care ar afecta grav agricultura pentru că pământurile nu vor putea fi irigate;

–       Scăderea nivelului apei în fântâni, izvoare, râuri mici, lacuri, iar în unele zone acestea ar vor seca definitiv;

–       Inundarea localitățile situate pe malul râului, atunci când debitul apei va fi mărit;

–       Criză umanitară;

–       Depopularea localităților de pe malurile râului Nistru;

–       Crearea unor presiuni diplomatice;

–       Criză economică;

–       Conflicte armate.

Petiția: Stop Distrugerii Nistrului!

În luna februarie 2018 un grup de activiști și ecologiști de la Chișinău au lansat o petiție către toți locuitorii din jurul Bazinului fluviului Nistru și din afara ei, către liderii și membrii organizațiilor societății civile, către mediul academic, partidele politice, biserică, sindicate, autorități locale și centrale, mass-media, din țară și din străinătate, să susțină petiția ca un demers contra distrugerii Moldovei. Prin această petiție societatea civilă a solicitat Guvernului Moldovei și Ucrainei să stopeze negocierile care au omis intenționat normele Europene și care sunt în contradicție flagrantă cu interesele cetățenilor din țările de pe ambele maluri ale Nistrului. Aici puteți să citiți condițiile și să semnați petiția.

La data de 10 mai 2018, Ministerul Economiei și Infrastructurii al Republicii Moldova a răspuns la petiție, prin care informează că ”ținând cont de îngrijorarea ambelor guverne, cât și a societății civile din Republica Moldova și Ucraina, legate de starea ecologică a fluviului Nistru și impactul activităților umane și cel al schimbărilor climaterice, părțile au convenit să efectueze o evaluare comună a stării ecologice actuale a acesteia. Astfel Guvernul Republicii Moldova și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei au adresat Comisiei Europene o solicitare privind acordarea asistenței tehnice, financiare și expertiză în vederea evaluării stării ecologice actuale a fluviului Nistru”. Pentru a citi răspunsul desfășurat la petiție accesați site-ul Institutului de Politici Publice.

Ce spune guvernul de la Chișinău?

La începutul lunii aprilie 2018 pe site-ul Guvernului a apărut un comunicat de presă prin care informează despre rezultatele negocierilor pe care le-a avut în cadrul unei vizite la Kiev, calificându-le drept pozitive. Premierul Pavel Filip a asigurat că tema ecosistemului râului Nistru este prioritară pe agenda moldo-ucraineană și a declarat următoarele: ”Nu am declarat public, dar pe parcursul a doi ani și jumătate deja acest subiect este unul cheie când ne întâlnim cu colegii din Ucraina, există grupuri de lucru și realizări”.

Totodată premierul a anunțat despre aprobarea componenței Comisiei privind utilizarea stabilă și protecția fluviului Nistru: ”Această comisie este una foarte importantă și rezultă dintr-o realizare pe care am reușit s-o obținem anul trecut. Este vorba despre ratificarea de către Ucraina a Acordului de la Roma, din anul 2012, în baza căruia a fost creată această Comisie, care va avea posibilitatea să evalueze și să monitorizeze ce se întâmplă pe fluviul Nistru”.

Despre mai multe sublinieri pe care le-a avut premierul Pavel Filip după vizita la Kiev puteți să citiți pe site-ul guvernului, aici comunicatul în întregime.

Viziunea șefului departamentului calitatea apei de la Î.M. Apă Canal.

Pentru a afla dacă lacul Ghidighici va fi suficient pentru alimentarea cu apă potabilă a locuitorilor din municipiul Chișinău și care sunt sursele alternative de apă potabilă pentru locuitorii capitalei am discutat cu șeful Departamentului Calitatea Apei al S.A, „Apă-Canal Chișinău”, Arcadie Rusnac. Dumnealui ne-a comunicat următoarele:

„Ghidighiciul nu este destinat pentru alimentarea cu apă a Chișinăului. Pentru alimentarea cu apă a capitalei este Nistrul și fântânile arteziene. Fântânile arteziene nu sunt suficiente, dar dacă nivelul apei în Nistru scade noi avem proiect pentru restabilire. Nivelul Nistrului a fost scăzut și până la construcția hidrocentralelor. Nu pot să mă pronunț mai detaliat despre impactul pe care îl va produce construcția acelor baraje pentru că nu am văzut proiectul, din ceea ce am citit în presă se creează impresia că problema este mai mult politică decât tehnică. Mai întâi trebuie să existe un studiu de fezabilitate în care se fac calcule cu privire la volumul de apă, cât se extrage, cât se evaporă. Există o sumedenie de probleme atât în Ucraina cât și în Moldova de la care pe noi mai tare ne doare capul decât asta.

Dacă în Nistru vor fi 3 metri cub pe secundă noi oricum vom lua apă, în lege așa scrie că în primul rând râurile sunt pentru alimentarea cu apă, apoi sunt pentru ameliorație, electricitate, transport etc. Eu știu ce nivel a fost în Nistru atunci când s-a construit priza, pe urma s-a construit un baraj, apoi al doilea, cunoaștem care sunt plusurile și minusurile de la construcția barajului de la Dubăsari și Novodnistrovsk. Știm ce nivel a avut Nistru cu 10 ani în urmă, atunci când s-a extras nisip.

Ce vom face cu Nistru dacă se vor defecta acumulatoarele de deșeuri toxice din Ucraina, iar la noi în Moldova nu există stații de epurare în toate orașele? Noi toate aceste întrebări le-am trimis la Ministerul Agriculturii nu odată. Noi ne trebuie totul în complex, nu putem pune accent doar pe o întrebare, sunt întrebări destule, mie îmi pare că cea mai mică întrebare este asta cu hidrocentralele, căci sunt întrebări cu mult mai serioase.

De ce să nu construim și noi un baraj subacvatic în drept la priză, ca să ridicăm nivelul apei și să producem energie electrică pentru pomparea apei, în toată Europa și în toată lumea așa se face. Și aici nu e vorba de hidrocentrale, acumulatoare, vorbim elementar, de ridicat nivelul cu 3-4 metri și va produce energie electrică destulă.

Deci problema nivelului apei nu e o problemă, doar dacă ne axăm pe peștișorii care nu sunt, atunci niciodată nimic nu va fi făcut. Trebuie să ne gândim mai tehnic, mai pentru economie, Ucrainenii își fac treaba lor, iar noi să ne facem treaba noastră, doar să nu ne influențăm unul pe altul, barajele sunt necesare pentru a evita atât inundațiile cât și uscăturile. Barajele sunt necesare, toată lumea le face, unica problemă este cum vor fi făcute și cum vor fi exploatate, iar acest lucru trebuie să fie proiectat și coordonat cu Republica Moldova. Important să fie apă în Nistru și să nu fie otrăvită, apa trebuie să corespundă pentru tratarea și alimentarea oamenilor, în rest sunt condiții tehnice”. A comunicat șeful Departamentului Calitatea Apei al S.A, „Apă-Canal Chișinău”, Arcadie Rusnac, pentru portalul www.Platzforma.md

Comentariu sau o critică subiectivă

În timp ce are loc o luptă informațională prin care se justifică aspectele negative și cele pozitive cu privire la construcția lanțului din cele șase hidrocentrale pe cursul superior al râului Nistru, interesele oamenilor de afaceri sunt lobate în guvernele din Ucraina și Republica Moldova prin intermediul unor funcționari corupți. Pe de o parte ecologiștii din ambele țări încearcă să facă gălăgie prin intermediul mass-mediei, organizează proteste simbolice, scriu petiții și vorbesc despre urmările pe care le va avea râul Nistru după construcția acelor lacuri artificiale și centralelor hidroelectrice, iar pe de altă parte armate de experți în toate care se dau drept ”oameni de știință”, presă cumpărată și chiar naționaliști, plătiți pentru a dezinforma prin toate metodele posibile, că totul va rămâne viu și frumos după implementarea strategiei de dezvoltare hidroenergetică a Ucrainei.

Ecologiștii de pe ambele maluri ale Nistrului informează cum poate societatea despre încălcările Convențiilor internaționale de mediu ratificate de Ucraina și Republica Moldova, dar totul pare că stă pe loc. Aparent, se mișcă câteva discuții, se creează comisii de monitorizare și consultare care nu au nici un fel de putere de decizie, iar chiar dacă ar avea atunci cu siguranță că se va găsi un om de afaceri cu buzunarul mult mai plin decât cel al unui cercetător de la o academie de știință dintr-o țară post-sovietică și totul se va rezolva printr-o bursă pentru copii într-o universitate bună sau cu o casă nou nouță obținută prin ”moștenire” de la bunica.

Alarma pe care o bat activiștii civici și ecologiștii ne arată că dă careva rezultate, subiectul a ajuns deseori în presă, iar acest lucru îi responsabilizează cumva pe funcționarii publici, dar noi, cetățenii din Republica Moldova cunoaștem foarte bine că guvernarea este codașă la capitolul transparență. La întrebări de obicei știu să răspundă prin comunicate de presă, iar atunci când apar în fața presei ei vin cu un discurs de-a gata, apoi repede pleacă ”cu treabă” evitând să răspundă la întrebările pe care nu le prevăd consilierii lor.

Funcționarii de la guvernare trebuie puși la lucru în folosul cetățenilor și nu în cel al buzunarelor lor personale. Acest lucru ar trebui să se întâmple prin implicarea masivă a reprezentanților societății civile și nu doar a ecologiștilor, așa cum se întâmplă în mare parte acum. Această separare pe domenii a societății civile nu face altceva decât să contribuie la construcția acelor baraje pe Nistru. Atât timp cât activistul civic interesat numai de construcțiile ilegale sau de problema pungilor din plastic și de nimic altceva ce se întâmplă în țară, atunci orice culoare politică va veni la volanul guvernării va profita de faptul că până și cetățenii activi nu sunt solidari între ei. Consolidarea forțelor civice în vederea soluționării acestei probleme vitale pentru întreaga țară este posibilă, nu doar pe hârtie ci și în realitate. Pentru a spori nivelul de conștientizare a problemei în rândul cetățenilor sunt posibile diverse acțiuni de informare, ca de exemplu:

–      lecții deschise în instituțiile de învățământ;

–     discuții publice în toate localitățile din țară (acest lucru ar putea fi posibil de realizat prin intermediul cadrelor didactice) dorință să fie;

–      scrierea și semnarea petițiilor de cât mai mulți cetățeni;

–      colaborarea între societatea civilă din Republica Moldova și cea din Ucraina;

–      elaborarea unor campanii de informare în toate limbile vorbite pe ambele maluri ale Nistrului;

Lista propunerilor poate fi extinsă și îmbunătățită.

Până la urmă, scăderea nivelului apei în râul Nistru nu va crea doar probleme ce țin de mediu, lipsa apei va provoca majorări drastice a prețului la apă potabilă, agricultura va fi afectată la maximum, iar țăranii ar putea muri de sete în sezoanele fără ploi pentru că odată cu scăderea nivelului apei din Nistru va scade și cea din fântâni, iar unele localități ar putea rămâne în general fără de apă. Mulți nici nu-și imaginează care ar putea fi urmările lipsei de apă potabilă în țară, sărăcia, bolile, prețurile mari la toate produsele, creșterea nivelului de corupție și criminalitate, astea sunt doar câteva efecte negative.

O guvernare care nu este capabilă să asigure cetățenii săi cu servicii medicale și cu un sistem de învățământ de calitate, salarii și pensii decente, poate fi clasificată drept una ineficientă, coruptă și iresponsabilă. Iar dacă aceeași guvernare nu știe să administreze câteva zeci de mii de kilometri pătrați de țară, nu știe cum să țină curate câteva râulețe mici ca Bâc și Răut și nici măcar apele lacului Ghidighici în care curg pesticide, atunci cu greu putem să-i credem că vor negocia eficient cu autoritățile de la Kiev păstrarea râului Nistru. Dacă Guvernul nu va păstra sursa de apă potabilă pentru Republica Moldova, atunci acest proiect va lucra împotriva cetățenilor.

 

Text și fotografie: Sergiu Bejenari

Acest material a fost realizat în cadrul Proiectului „Încurajarea tinerilor să devină cetățeni activi”, implementat de IREX Europe și AO „Centrul Media pentru Tineri”, cu susținerea financiară a Uniunii Europene. Opiniile exprimate în acest material nu reflectă neapărat punctul de vedere al Uniunii Europene.