Invitatul special la discuţie în cadrul proiectului TEMA organizat de Baricada, a fost sociologul moldovean Petru Negură – co-editor al portalului Platzforma.

 

Unirea României şi a Republicii Moldova, dezvoltarea istorică a Basarabiei, tranziţia postsocialistă grea şi dezvoltarea politică şi economică de azi, sunt doar câteva dintre temele discutate de sociologul moldovean, Petru Negură, în cadrul discuţiei ”Moldova la răscruce”. Întâlnirea cu co-editorul portalului Platzforma a avut loc pe 12 iunie 2018 în clubul ”Londophone”. Moderatorul discuției a fost Florin Poenaru (CriticAtac). Baricada a făcut o înregistrare video: întreaga discuţie poate fi vizionată în cele trei video-uri de mai jos.

Modelul de dezvoltare al Basarabiei a fost impus întotdeauna din afară – fie de Rusia Ţaristă, România Regală, Uniunea Sovietică, UE sau Rusia (și Uniunea Euroasiatică). Negură a subliniat nevoia ca dezvoltarea moldovenească să se bazeze pe interesele proprii ale moldovenilor. Întrebările lui Florin Poenaru l-au provocat pe invitat să facă o ”radiografie” a societăţii moldoveneşti actuale. Imaginea ţării nu pare prea îmbucurătoare pe fundalul sărăciei, emigraţiei şi altor fenomene negative. Totuși, discuţia a subliniat şi tendinţe ce sună încurăjător. De exemplu, în Chişinău, la fel ca în alte oraşe mari din România şi UE, se dezvoltă mişcări de rezistență de genul ”Dreptul la oraş”, care se opun distrugerii spaţiilor publice de interese private. Începând cu 2015, în politica moldovenească au apărut forțe politice noi, care nu se identifică și definesc prin confruntarea geopolitică, tradiţională, între Vest şi Est, ci încearcă să comunice cu electoratul prin mesaje ce țintesc probleme politice și economice structurale, împotriva oligarhiei și „capturării statului”. Recent, un reprezentant al acestor forţe – Andrei Năstase, a câştigat alegerile pentru funcția de primar al Chişinăului.

Negură a vorbit despre ţara sa evitând aprecierile emoţionale, exprimate de diferitele tabere politice. El căută obiectivitatea şi totodată dimensiunea umană în cazurile discutate. În opinia lui, atitudinea moldovenilor faţă de Transnistira, este simetrică cu cea a unioniştilor faţă de Basarabia – ”vrem teritoriul, dar dacă se poate fără populaţia acestuia”, o populaţie diferită și heterodoxă din punct de vedere politic şi cultural. În acelaşi timp, în opinia lui Negură, Republica Moldova are nevoie de o anumită formă de coeziune socială în interiorul ei, asumată şi de minorităţile conlocuitoare, aşa încât ţara să devină mai rezistentă la cutremurile geopolitice.

Discuţia în trei părţi poate fi vizionată mai jos:

 
Acest material a fost pregătit de și publicat pe Baricada.