Președintelui Republicii Moldova, dl. Nicolae Timofti,

Prim-ministrului, dl. Chiril Gaburici,

Președintelui Parlamentului, dl. Andrian Candu,

Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove.
Mitropolitului Vladimir (Cantarean),

Inspectoratului Fiscal de Stat.

 

 

SCRISOARE DESCHISĂ

Pe 27 mai 2015, ziarul ”Adevărul” (pag. 9, copie scanată anexată) a publicat o imagine în care Vladimir, Mitropolit al Chișinăului și al Întregii Moldove, îndemna cititorii ziarului să-l voteze, la alegerile locale din 14 iunie, pe Serafim Urechean, candidatul Partidului Liberal-Democrat din Moldova. Cu cîteva zile înainte, pe 21 mai, Mitropolitul Vladimir a participat și la evenimentul de lansare în campania electorală a aceluiași candidat. De asemenea, în această campanie electorală, protopopul de Căușeni Victor Velciug candidează și el pe listele PLDM.

Anterior și alți slujitori ai Bisericii au participat în campania electorală; amintim mai ales că episcopul de Bălți și Fălești, Marchel (Mihăiescu), agita pentru PCRM.

Considerăm inadmisibilă implicarea slujitorilor bisericii în mod deschis în campania electorală de partea unei formațiuni politice. Argumentele noastre sînt următoarele:

  1. Documentele interne ale Bisericii, precum „Biserica şi Societatea sau Fundamentele Concepţiei Sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse” adoptat de Sinodul episcopal jubiliar al Bisericii Ortodoxe Ruse la Moscova între 13-16 august 2000 interzice în mod clar participarea clerului în campania electorală (extrasul este prezentat în anexă).
  2. Implicarea electorală a mitropolitului contrazice și o dispoziție internă a mitropoliei care interzicea slujitorilor bisericești participarea în alegeri. Dispoziția a fost publicată pe situl mitropoliei pe 8 mai[i], cu cinci săptămîni înainte de alegeri. E trist că primul care a încălcat-o e chiar mitropolitul Vladimir.
  3. În același timp, atunci cînd fac agitație electorală, fețele bisericești încalcă și o serie de legi laice, dintre care în mod special Legea Nr. 125 din 05.2007 privind libertatea de conştiinţă, de gîndire şi de religie care stipulează în art. 15 (2): ” Cultele religioase şi părţile lor componente se vor abţine de la exprimarea sau manifestarea publică a preferinţelor lor politice sau favorizarea vreunui partid politic ori a vreunei organizaţii social-politice.”
  4. În cazul implicării politice a liderilor Mitropoliei Moldovei, cea mai mare organizație a comunității creștin ortodoxe, ar trebui să se revizuiască regimul de impozitare al Mitropoliei și al organizațiilor religioase subordonate ei. Ca entitate non-comercială, Mitropolia Moldovei e scutită de impozitul de venit. Totuși, art. 52, lit. e din Codul Fiscal al Republicii Moldova stipulează că această scutire se aplică doar în cazul în care cultele religioase ”nu susţin partidele politice, blocurile electorale sau candidaţii la funcţii în cadrul autorităţilor publice”.
  5. Mitropolia Moldovei, ca instituție ce reprezintă cultul religios cel mai numeros din Moldova (peste 90% din cetățenii Republicii Moldova s-au declarat ortodocși la Recensămîntul General din 2004), are obligația morală să se situeze deasupra intereselor înguste de partid și să evite susținerea unor formațiuni politice în detrimentul altora. Suprapolitizarea religiei nu poate decît să creeze animozități și linii de divizare în comunitatea de credincioși.
  6. Participarea religiei în agitația de partid și în lupta politică subminează autoritatea morală a Bisericii Ortodoxe din Moldova în calitate de instituție căreia i se recunoaște legal „importanţa deosebită şi rolul primordial […] în viaţa, istoria şi cultura poporului Republicii Moldova” (Legea Nr. 125 din 05.2007 privind libertatea de conştiinţă, de gîndire şi de religie, art. 15 (5)). O instituție recunoscută în mod oficial drept primordială pentru cultural poporului Republicii Moldova nu trebuie să facă propagandă pentru un partid politic, ci să stea în afara jocurilor politice de moment.

Nu contestăm dreptul Bisericii Ortodoxe din Moldova de a se expune pe chestiuni ce țin de viața politică a țării. La fel, recunoaștem dreptul credincioșilor Mitropoliei Moldovei de a se pronunța, în limitele dreptului la libera exprimare și cu recunoașterea aceluiași drept pentru alte grupuri de cetățeni, pe teme de actualitate curentă ale țării, inclusiv de ordin politic. Ne arătăm însă mirați că participarea Bisericii Ortodoxe în viața politică a țării se reduce exclusiv la acțiuni cum ar fi organizarea unor contra-manifestații împotriva comunității LGBT, lupta împotriva educației sexuale în școli și … agitația pentru unele partide politice.

În același timp, Mitropolia Moldovei păstrează o tăcere suspectă asupra unor procese și fenomene care afectează negativ societatea moldovenească: furtul de proporții enorme din sistemul bancar (remedierea căruia pune sub pericol cheltuielile de stat pe domenii sociale), fluctuația dramatică a valutei naționale din iarnă (care a sărăcit mai ales grupurile vulnerabile), corupția și ineficiența sistemului judecătoresc, capturarea statului de către grupuri oligarhice, sărăcia cronică în care trăiește o bună parte a populației etc. În toate aceste cazuri Mitropolia Moldovei a tăcut, ceea ce o face indirect complice la aceste procese de slăbire a societății moldovenești.

În baza acestor argumente solicităm următoarele:

  1. Mitropolia Moldovei să-și retragă în mod public sprijinul politic pentru orice candidat de partid și să acționeze ca o veritabilă instituție spiritual-morală, nu ca o filială a unei formațiuni politice. Biserica ortodoxă nu are decît cîștiguri temporare din această alianță păguboasă. Pe termen lung, afilierea Mitropoliei Moldovei cu cauze de partid va submina atît autoritatea acesteia dar și pretenția de a reprezenta, în vreun fel, tradiția religioasă colectivă a țării.
  2. Inspectoratul Fiscal de Stat să excludă Mitropolia Moldovei de la scutirea de impozitul pe venit aplicabilă organizațiilor non-comerciale pentru încălcarea art. 52(e) din Codul Fiscal al Republicii Moldova în privința condițiilor de scutire de plata impozitului pe venit (interdicția agitației electorale).

Semnează un grup de organizații civice și cetățeni.

Lista semnatarilor (e deschisă, oricine poate indica în comentarii că se alătură). 

Vitalie Sprînceană (PLATZFORMA)

Petru Negură (PLATZFORMA)

Oleg Brega (Curaj.tv)

Alexei Tulbure (Adunarea Cetăţenească Helsinki din Moldova)

Centrul de Resurse Juridice

Alexandru Culiuc

Tatiana Chebac

Ecaterina Ropot

Victoria Apostol

Sergiu Barcari (Serge Kino)

Artiom Zavadovschi

Ion Chișlea

Vitalie Vovc

Dumitru Negară

 

 

ANEXĂ

Extras din „Biserica şi Societatea sau Fundamentele Concepţiei Sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse” adoptat de Sinodul episcopal jubiliar al Bisericii Ortodoxe Ruse la Moscova între 13-16 august 2000[ii]

 Capitolul III (p.7): Sinodul episcopal al Bisericii Ortodoxe Ruse din 1994 a accentuat justeţea poziţiei potrivit căreia Biserica nu acordă preferinţă nici unei organizări Statale, nici uneia din doctrinele politice existente…

Capitolul III (p.8): …există domenii în care clerul şi structurile canonice ale Bisericii nu pot să sprijine Statul sau să coopereze cu el. Acestea sunt următoarele:
a) lupta politică, agitaţiile electorale, campaniile în sprijinul unor partide politice sau persoane private şi al unor lideri publici sau politici…

Capitolul V (p.2): Participarea conducerii superioare a Bisericii şi a clerului şi, prin urmare, şi a Plinătăţii Bisericii la activităţile unor organizaţii politice şi la procesul electoral sprijinind în mod public organizaţii politice implicate în alegeri, candidaţi independenţi, agitaţii electorale şi aşa mai departe, sunt imposibile. Clerului nu-i este îngăduit să accepte candidaturi pentru alegeri în nici un fel de organe ale puterii reprezentative, la nici un nivel.

[i] http://mitropolia.md/spre-atentia-slujitorilor-din-cuprinsul-mitropoliei-chisinaului-si-a-intregii-moldove-5/

[ii] Traducere în limba română de ierom. Petru Pruteanu. Textul în limba rusă e accesibil pe site-ul Patriarhiei Ruse: http://www.patriarchia.ru/db/text/419128.html