На русском.

Cu scopul de a combate fenomenul muncii informale și, respectiv, eschivarea de la plățile la buget, autoritățile din Republica Moldova au elaborat un proiect de lege ce are drept scop atragerea zilierilor din agricultură într-un mecanism simplificat de înregistrare a serviciilor prestate și a sumelor achitate pentru remunerare.

Inițiativa, binevenită având în vedere proporțiile angajărilor neoficiale, este însă de natură să mărească și mai mult gaura din bugetul public și să afecteze drepturile angajaților în raport cu patronii.

În linii mari, proiectul prevede ca relația dintre zilierul din agricultură și beneficiar (întreprindere/ organizație agricolă) să fie bazată nu pe un contract de muncă semnat de părți, ci pe o înscriere în așa-zisul Registru de Evidență (Anexa 1 a Proiectului de Lege). Totodată, un zilier nu ar putea să presteze servicii pentru același patron pe o perioadă mai mare de 90 zile cumulative pe durata unui an calendaristic.

registrul-zilierului

Pentru a înțelege mai bine motivele pentru care Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei (MMPSF) a înaintat Legea cu privire la exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri (Hotărârea Guvernului RM nr. 1156 din 18 octombrie 2016), să aruncăm o privire la informațiile statistice.

Datele oficiale arată că în agricultură sunt angajate circa 382.000 de persoane, care constituie 31,7% din totalul celor plasați în câmpul muncii. În acest domeniu important pentru economia națională 48,9% din angajați primesc salariul în plic. Totodată pentru nimeni nu este secret că numărul real al persoanelor care muncesc în sectorul agricol este mult mai mare și astfel ”salarizarea tenebră” capătă proporții alarmante.

La acest capitol doar domeniul comerțului poate concura cu agricultura – 20% din persoanele ocupate în comerț sunt remunerate ”la plic”. Având în vedere faptul că situația economică nu dă semne de recuperare, putem afirma cu certitudine că lucrurile la acest capitol merg din an în an tot mai prost.

Inovații fiscale pentru zilieri

Proiectul MMPSF pune bazele unor prevederi legale cu adevărat revoluționare: din veniturile obținute din activitatea necalificată cu caracter ocazional, exercitată de către ziler, beneficiarul achită impozitul pe venit, însă nu se rețin contribuții de asigurări sociale și nu se calculează primele de asigurare obligatorie de asistență medicală. Însă – atenție – zilierul are obligația de a se încadra în sistemul public de asigurări sociale și medicale.

O altă inovație este baza doveditoare a primirii salariului: „Dovada salarizării zilierului se face prin semnătura zilierului în Registrul de Evidență, la sfârșitul zilei de muncă”. Raportul între ziler și beneficiar (patron) se stabilește, potrivit proiectului, fără încheierea unui contract individual de muncă, cu condiția completării Registrului sus-numit de către beneficiar, iar informațiile din acest document urmează a fi prezentate Inspectoratului de Stat a Muncii.

Proiect coruptibil

Intențiile bune ale ministerului sunt umbrite în acest proiect de lege de o serie de omiteri importante de fond. Deși autori documentului enunță că aceasta va avea ca efect diminuarea ocupării informale a forței de muncă din sectorul agrar, nu se aduc argumente sau studii elocvente în acest sens, după cum punctează și Raportul de Expertiză Anticorupție al CNA. Obligativitatea argumentării impactului economic, social, financiar, cultural etc. este expres relatată la alin.(1) al art. 13 din Legea 780-XV/2001 (Legea privind actele legislative), fapt care nu s-a realizat în cazul acestui proiect și astfel, acesta poate deveni unul formal și neaplicabil, fără a-și atinge scopul declarat.

Mai mult, Centrul Național Anticorupție alertează autorii că unele norme din acest proiect pot favoriza corupția și evaziunea fiscală, înregistrarea fictivă a zilierilor și spălarea de bani. Proiectul de asemenea este în contradicție cu Convenția Națiunilor Unite împotriva Corupției, adoptată la New York în octombrie 2003 și ratificată de Republica Moldova în iulie 2007. Potrivit Convenției, la ținerea de registre și evidențe contabile statele semnatare vor interzice, printre altele, stabilirea de evidențe în afara registrelor (contabile); operațiuni în afara registrelor sau insuficient indicate; înregistrarea de cheltuieli inexistente, etc.

406-2016-aviz-cna (PDF, 413 KB)

Ministerul Muncii încalcă legislația muncii

La elaborarea proiectului Ministerul Muncii a dat dovadă nu doar de incompetență în materie de legislație, dar și lipsa de previzibilitate. Astfel, lipsa unui contract de muncă va genera, cel mai probabil, o tendință negativă în rândul beneficiarilor și îi va determina să apeleze mai degrabă la serviciile zilierilor, reziliind contractele individuale de muncă. Astfel întreprinderile vor fi tentate spre neachitarea contribuțiilor sociale și medicale. Persoanele cu contracte ar putea astfel să-și piardă locurile de muncă sau să treacă în categoria zilierilor, fără a beneficia de garanții sociale sau medicale – fapt care ar constitui o derogare gravă de la Codul Muncii.

În plus, vor fi necesare deplasări în teritoriu ale angajaților Inspectoratului de Stat al Muncii pentru a constata încălcările comise de ambele părți – zilieri și întreprinderi. Pe de o parte, aceasta va presupune costuri financiare neestimate ca impact, iar pe de altă parte, fiind vorba preponderent de zona rurală, acest proces va fi unul greoi din punct de vedere al obiectivității monitorizării și al deplasării în teritoriu.

Proiectul de lege menționează necesitatea creării unei baze de date digitale pentru extrasele din Registrele de Evidență ale zilierilor, dar nu specifică dacă aceasta va implica mijloace bugetare suplimentare, deși este evident că un astfel de sistem la nivel național va cere resurse pentru creare, gestionare și întreținere. Monitorizarea activității zilierilor ne sugerează aceeași situație, fără a specifica, din nou, ce resurse (și în ce volum) vor fi antrenate pentru o bună executare a legii propuse.

img_2747

O iniţiativă periculoasă

Există cel puțin trei aspecte care pun la îndoială atât aplicabilitatea, cât și eventualul impact pozitiv al Proiectului:

  • Omiteri juridice majore, cu riscul ca persoanele care deja dispun de un contract individual de muncă, sau pot încheia unul, să fie trecuți în categoria zilierilor, fără a dispune de garanții sociale și medicale; totodată, se îngrădește vădit dreptul zilierilor de a presta liber o activitate pentru beneficiar, limitând această perioadă la 90 de zile cumulative într-un an.
  • Importante omiteri terminologice, cu riscul interpretării eronate a unor termeni, cum ar fi ”salariul”, pe care Legea salarizării îl definește ca o recompensă achitată salariatului în temeiul contractului individual de muncă; însă, întrucât Proiectul Legii privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri exclude acest contract din raporturile de angajare, pot apărea situații de eschivare a plății denumite ”salariu” de către întreprinderile sau organizațiile din agricultură.
  • Lacune de ordin fiscal, cu riscul eschivării plății impozitelor și astfel efectul așteptat (cuantificat prin încasări la bugetul de stat) poate fi nul. Totodată, cadrul normativ actual nu reglementează impozitarea zilierilor, iar Proiectul de lege nu creează premise de ducere a evidenței achitării numerarului. Mai mult, va fi practic imposibil de verificat dacă această remunerare a avut loc sau totuși s-a produs o eventuală eschivare fiscală, în condițiile în care baza documentară va lipsi, pur și simplu.

O astfel de inițiativă poate fi nu doar lipsită de practică, dar și periculoasă. În cazul în care prezentul Proiect de lege rămâne în actuala redacție, nu putem să estimăm obiectiv impactul măsurilor propuse, deoarece nu dispunem de analize și dovezi cerute de fapt de Lege (!). În condițiile în care oficializarea relațiilor de muncă în sectorul agrar rămâne a fi o problemă gravă, formalismul contabil propus de MMPSF ar putea genera o nedreptate socială cu consecințe profunde pentru agricultură și majora și mai mult gaura enormă în bugetul național.

Credit imagini: Mold-Street.com

* * *
Acest material este realizat în cadrul Proiectului „Contracararea manipularii economice prin intermediul mass-media”, implementat de Asociația Obștească Centrul pentru Inițiative Europene „EuroPass”. Preluarea și diseminarea, integrală sau parțială, a acestui material de pe http://www.europasscenter.wordpress.com se poate face în mod gratuit și nu necesită acordul Centrului EuroPass.

Proiectul „Contracararea manipularii economice prin intermediul mass-media” este implementat cu susținerea financiară a Fundaţiei Soros-Moldova, Programul Mass-Media. Opiniile, constatările și concluziile din acest articol aparțin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia Fundaţiei Soros-Moldova.

logo-soros-moldova