ISTORIC RECENTE SOCIAL

Un paradox: cine erau liber cugetătorii (ateii) din mediul rural în România interbelică?

[label shape=”” type=””] Marius Rotar [/label]

 

victorvalentinRecentele reacții anticlericale scoase cu putere la lumină, după tragedia de la Colectiv duc la întrebarea naturii lor, legate, de pildă, de identitatea celor care susțin actualmente Separarea Bisericii de Stat. Câți dintre aceștia sunt cu adevărat atei, ar fi, de pildă, o întrebare, care m-a determinat să scriu rândurile care urmează:

În 1927 avocatul Victor Valentin publica în ziarul Adevărul un articol unde consemna faptul că în ciuda unei evidente creșteri, în țară cât și pe plan mondial, a adepților liberei cugetări, nu exista o recunoaștere, din partea statului român, a acestora. În consecință, el arăta că în unele situații când o serie de persoane se declaraseră ca adepți ai acestui curent, acest fapt făcea ca ei să nu fie tratați la modul serios, nici de către Stat, nici de către societate. Dacă Constituția țării garanta, la acea oră, faptul că nimeni nu putea avea o credință în afara conștiinței sale, atâta timp cât nu atenta la ordinea publică,  Valentin considera că Statul avea obligația de a înregistra, statistic măcar, existența liber cugetătorilor. Avocatul punea această problemă în virtutea unor discuții apărute atunci privind un recensământ general al populației țării, unde urma să fie indicată și apartenența religioasă/confesională a cetățenilor. Acest fapt s-a și petrecut trei ani mai târziu de altfel (1930). În opinia avocatului, un liber cugetător era aceea persoană care a ales „să nu mai mintă, fiindcă în felul de credință ce și l-a ales i se întruchipează întreaga personalitate și tot aspectul moral al ființei sale[1].

Exista o situație însă, care contrazice multe din ideile preconcepute, teoriile și lucrurile învățate inclusiv la specializările focalizate, mai mult sau mai puţin, pe acest subiect: conform recensământului din 1930, marea majoritate a liber cugetătorilor și a celor fără religie din România vieţuiau în mediul rural și nu în cel urban. Astfel, din cele 6604 persoane care s-au declarat liberi cugetători și fără religie la 1930 (pentru prima dată o astfel de categorie fiind prezentă într-un recensământ  de la noi) 4577 vieţuiau în mediul rural și doar 2027 in mediul urban (cei mai mulți  fiind înregistrați în Bucuresti, adică 989 persoane). Deși nu se poate pune semn de egalitate între liberi cugetători și cei fără religie, pe de o parte, și, pe de altă parte, atei, în epoca respectivă, cel puțin în ochii majorității opiniei publice, categoria din recensământ  menționată îi desemna ca atei pe aceștia. La categoria religiei, conform recensământului din 1930, au fost  disponibile 16 rubrici unde o persoană se putea declara ca fiind: ortodox, greco-catolic, romano-catolic, reformat calvin, evanghelic luteran, unitarian, armeano-gregorian, armeano-catolic, lipovean, adventist, baptist, mozaic, mahomedan, alte religii, liber cugetător/fără religie, nedeclarată. Astfel, marea problema care se ridică, necesitând o explicaţie, este următoarea: cine erau cei care s-au declarat ca fiind liber cugetători/fără religie, viețuind cu preponderență în mediul rural la 1930? Proporţia populaţiei rurale în țară conform recensământului era de 80% (ceea ce justifică până la un punct doar proporția liber cugetătorilor/ sau a celor fără religie),  iar mulți dintre cei declarați liber-cugetători/fără religie proveneau și din zone cu populaţie românescă majoritară.

 

Transilvania 1054
Crișana Maramures 915
Basarabia 619

Distribuția liber cugetătorilor/fără religie în mediul rural – cea mai mare răspândire, după provincii istorice (1930)[2]

 

Arad 402
Cetatea de Baltă 233

Județele cu cel mai ridicat numărul de liber cugetător/fără religie în mediul rural (1930)

 

Muntenia 1100
Transilvania 275
Moldova 167

Zonele istorice cu cel mai mare număr de liber cugetător/fără religie, mediul urban (1930)

 

București 989
Cernăuți 88
Cluj 61
Galați 54
Ploiești 47
Iași 40
Chișinău 33

Orașele cu cel mai ridicat numărul de  liber cugetător/fără religie (1930)

 

Rural 116
Urban 7 (doar în orașul Aiud)
Total 123

Județul Alba – liber cugetătorilor/fără religie (1930)

Acești liber cugetatori/fără religie din 1930 nu pot fi considerati nici evrei nedeclarați, după cum s-a vehiculat, conform Lya Benjamin, S. Stanciu, Evreii din România între anii 1940-1944, Vol. 1, Bucuresti, Haffer, p. 45. De cercetat, reflectat si de analizat… mai cu seamă ținând cont de următoarele evoluții în această direcție în România, temporal vorbind. De pildă, recensămintele din 1992, 2002 și 2011[3] arată limpede că în România numărul celor declarați fără religie și atei este mult mai scăzut în comparație cu celelalte state ex-comuniste din Europa.

 

1992 2002 2012
Atei 10331 8524 20743
Fără Religie 24314 12825 18917

Numărul personelor declarate atei și fără religie la ultimele trei recensăminte[4]

 

În plus, creșterea, încă nesemnificativă, este adevărat, a celor ce s-au declarat ca atei/fără religie la ultimul recensământ, plus dezvoltarea tendințelor anticlericale în România actuală impune o reflecție mai adâncă asupra subiectului.

 

 

[1] Victor Valentin, Cu prilejul recensământului. Liberii Cugetători, în Adevărul, 40, 13306, 5 mai 1927, p.1.

[2] Datele pentru acest tabel și urmatoarele au fost extrase din Recensământul General al Populației din Decembrie 1930, publicat de dr. Sabin Manuilă, vol. IX: Structura Populației României, București, Edittura Insitutului Central de Statistică, Bucucrești, 1938, p.441-457.

[3] Un studiu realizat de către Ovidiu Voicu de curând relevă faptul că ateii în România de azi viețuiesc cu prepoderență în mediul urban (81%), în orasele mari (20% în București), cu o medie de vârstă de 32, 4 ani, nivel de eduația peste medie, în majoritate fiind bărbați (58%). http://www.fundatia.ro/sites/default/files/Ateu%20in%20Romania-analiza%20studiului.pdf

[4] http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/pliante%20statistice/08-Recensamintele%20despre%20religie_n.pdf

Sursa: SocialEast.ro

Sursă imagine.

Despre autor

Platzforma Redacția

Lasa un comentariu