Trăim într-o lume în care doar prin muncă obținem accesul la educație, sănătate, locuință și alte necesități de bază ale vieții. 

În această lume a fi șomer e o tragedie. În asemenea cazuri, de cele mai multe ori, această lume te tratează ca o eroare de sistem, ca un om inutil. 

Totuși, chiar și dacă ești angajată/angajat și muncești zi de zi, de dimineață pînă seara, asta nu-ți garantează că la sfârșitul lunii banii câștigați prin sudoare și muncă, îți vor fi suficienți pentru a trăi. Pentru că traiul costă. Mult. 

Salariile mici – o realitate pentru miliarde de muncitori și muncitoare în toată lumea – nu doar că nu sunt suficiente pentru un trai decent, ele nici măcar nu ajung pentru acoperirea nevoilor de bază.
Companiile zic că nu au bani pentru a plăti salarii mai mari (chiar dacă extrag profituri imense). Guvernele păstrează salariile minime la minim pentru a ”nu supăra companiile” (chiar dacă înțeleg că aceste salarii nu fac decât să perpetueze sărăcia). Sindicatele sunt prea timide și loiale acestei lumi – în care muncitorii, deși muncesc, trăiesc în sărăcie – pentru a o contesta. 

Muncitorii și muncitoarele sunt prea dezbinați, sărăciți, ignorați, dezorganizați și lipsiți de pârghii reale pentru a schimba situația. 

Vedem o posibilă ieșire din acest cerc vicios prin împuternicirea muncitorilor și muncitoarelor care, uniți și organizați, vor revendica de la companii și guverne instituirea și achitarea unui salariu de trai

Am vorbit anterior, dintr-o perspectivă a cercetării bazată pe acțiune, despre salariul de trai. În 2018, am estimat, în baza unor chestionare realizate cu muncitoare de la două fabrici de textile din Moldova, valoarea salariului de trai pentru Moldova. 

Nuvela ”Povara Anastasiei”, pe care o propunem acum spre lectură, oferă o prezentare accesibilă a salariului de trai și a modului prin care muncitoarele și muncitorii îl pot revendica. 

Protagonista nuvelei este Anastasia, o muncitoare de la o fabrică de textile dintr-un mic orășel din Moldova, care produce pentru Rochiato, un brand italian ficțional. Anastasia, o mamă singură care crește doi copii, abia de supraviețuiește primind puțin mai mult decât salariul minim. 

Turnura istoriei are loc în momentul în care Anastasia privește un reportaj despre un protest organizat, cu ocazia zilei Black Friday (Vinerea Neagră), la un centru comercial. Protestul viza susținerea muncitoarelor din industria textilă și cerea brandurilor să plătească salariul de trai. 

Astfel Anastasia află despre salariul de trai și începe un drum anevoios de convingere a colegelor sale, apoi și a altor muncitoare de la alte fabrici din Moldova, România, Ucraina și Polonia (țările unde are loc producția brandului ficțional) pentru a cere salariul de trai. 

Miza nuvelei este să argumenteze pentru salariul de trai altfel decât o facem prin metodele tradiționale – studii și cercetări experte. În acest fel reușim să ajungem la alte grupuri-țintă – muncitoare și muncitori din industria textilă, din alte industrii, publicul larg. 

Formatul de nuvelă ficțională ne permite de asemenea să prezentăm o istorie cu un final fericit – după mai multe lupte muncitoarele reușesc să forțeze Rochiato să le plătească salariul de trai. ”Povara Anastasiei” este o istorie optimistă. 

Imagini din carte:

Puteți citi cartea aici:

Please wait while flipbook is loading. For more related info, FAQs and issues please refer to DearFlip WordPress Flipbook Plugin Help documentation.

De asemenea, o puteți descărca de aici pentru a o putea citi direct pe dispozitive (calculator, tabletă etc).

Text și ilustrații:  Lilia Nenescu, Vitalie Sprînceană 

Machetare: AA+

P.S. Mulțumim tuturor prietenelor și prietenilor, tovarășelor și tovarășilor care ne-au susținut în munca de elaborare a cărții – au citit textul, l-au comentat, ne-au atenționat despre scăpări sau ne-au sugerat modalități de îmbunătățire. 

Mulțumiri speciale celor care au tradus textul în engleză (Cristian Velixar) și rusă (Corina Ovcearenco), dar și editoarei grafice (Ana Vasina). 

Această carte este mult mai bună datorită efortului nostru comun. 

Această lucrare a fost publicată cu sprijinul Oficiului Regional ”Dialog în Europa de Est” al Fundației „Friedrich Ebert”.