Petru Negură, Victor Mocanu, Mihail Potoroacă

În spațiul public din Republica Moldova, se spune deseori că societatea moldovenească este dezbinată – între orientarea pro-occidentală și cea pro-eurasiatică, între diverse grupuri și identități etno-naționale și între diverse opțiuni și loialități politice. Acest discurs, emis în general de elitele politice și intelectuale descrie o realitate, dar și o produce la rândul său. „Societatea moldovenească dezbinată” a devenit un clișeu care exprimă nevoia actorilor care îl produc pentru un anumit tip de coeziune socială, fie ea definită pe criteriu etno-național și identitar (români/ moldoveni și alte etnii; identitate civică versus identitate etno-națională), fie în ceea ce privește orientarea politică și geopolitică (stânga versus dreapta politică sau „spre est” versus „spre vest”). În acest fel, ideea de coeziune socială, aplicată la societatea moldovenească, apare mai degrabă ca un deziderat politic, argumentat din diverse perspective ideologice, și mai puțin ca fenomen sau proces social măsurabil.

În acest articol ne propunem să explorăm chestiunea coeziunii socială în societatea moldovenească din următoarele perspective: gradul de apartenență a cetățenilor moldoveni la statul Republica Moldova, percepțiile privind solidaritatea socială și încrederea față de ceilalți cetățeni. Pe lângă acestea, articolul examinează în trecere și percepția discriminării în societatea moldoveană.

Articolul se sprijină în principal pe rezultatele unui sondaj de opinie, realizat în noiembrie 2018 pe un eșantion reprezentativ și stratificat de către Asociația Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova (ASDM). Sunt analizate următoarele componente ale coeziunii sociale: apartenență / identitate socială, solidaritate socială, încredere, non-discriminare și incluziune socială. Datele cantitative obținute prin sondaje de opinie sunt coroborate cu analiza datelor calitative ale unor focus-grupuri, realizate în 2016.

Coeziune socială și calitatea vieții sociale

Conceptul de coeziune socială a cunoscut o răspândire largă începând cu anii 1990 în literatura academică şi rapoartele de politici (Shiefer și Van Der Noll, 2017). Din motivul acestei răspândiri în lucrări de registre şi discipline diferite, conceptul de coeziune socială a dobândit un contur neclar şi o aplicare nesigură. S-a remarcat caracterul pragmatic (și aproape politic) al termenului care a prevalat asupra valenţelor sale cognitive şi teoretice (Shiefer și Van Der Noll, 2017; Chan și alții, 2006). Într-o lume căzută pradă provocărilor modernităţii şi globalizării, coeziunea socială a însemnat pentru factorii de decizie politică de nivel naţional şi internaţional întâi de toate un deziderat şi un proiect. Pentru savanţi, acesta a constituit în primul rând un mijloc de înțelegere a societății. Funcționalitatea pragmatică şi politică a termenului a distorsionat uneori semnificația academică a acestuia. Decidenţii europeni şi nord-americani din anii 1990 şi mai târziu au văzut în ideea de coeziune socială un mijloc de a promova o societate unită în ciuda diferenţelor etnice, politice sau de alt ordin. Sloganul Uniunii Europene a devenit, în 2000, „Unitate prin diversitate”, odată cu adoptarea modelului calităţii sociale drept prioritate în materie de politică socială. Cu toate acestea, unii cercetători au observat că şi societăţile autoritare/totalitare (cum a fost societatea sovietică în epoca stalinistă sau societatea germană în cel de al Treilea Reich) au cunoscut o coeziune puternică în virtutea unor anumite norme şi valori, care însă diverg față de cele ale unei societăţi democratice (Shiefer și Van Der Noll, 2017).

Din perspectiva modelului teoretic al calităţii sociale (Beck și alții, 1997, 2001; Berman și Phillips, 2000, 2003, între alţii), coeziunea socială este una din componentele constitutive ale calităţii sociale. Celelalte componente sunt securitatea socio-economică, incluziunea socială şi abilitarea socială (social empowerment). În cadrul acestui model, calitatea socială exprimă starea unei societăţi în funcţie de cele patru componente menţionate. Potrivit definiţiei unuia dintre fondatorii acestei teorii, Wolfgang Beck, calitatea socială este „măsura în care cetăţenii sunt capabili să participe în viaţa socială şi economică a comunităţilor din care fac parte în aşa fel încât să le sporească bunăstarea subiectivă [„subjective well-being”] şi potenţialul individual (Beck și alții, 1997). Aceste patru componente se fundamentează pe următoarele premise: oamenii au nevoie de securitate socio-economică (în mod special, de protecţie împotriva deprivării socio-economice); ei trebuie să beneficieze de incluziune în sistemele politice, economice şi sociale; ei ar trebui să locuiască în comunităţi caracterizate printr-un nivel suficient de coeziune (să împărtăşească un sistem comun de norme, valori şi identităţi); şi să se simtă capabili (şi abilitaţi de sistemul de educaţie şi alte sisteme sociale şi politice) să-şi realizeze potenţialul şi să beneficieze de oportunităţile existente.

Din perspectiva teoriei calităţii sociale, coeziunea socială este definită prin natura relaţiilor sociale bazate pe identităţi, valori şi norme comune. Această componentă a calităţii sociale se referă la procesele de creare, menţinere şi de destructurare a reţelelor sociale şi a sistemelor instituţionale care susţin aceste reţele în sânul unei societăţi

Coeziunea, solidaritatea și încrederea în societatea din Republica Moldova din perspectiva rezultatelor sondajului de opinie realizat de ASDM în noiembrie 2018

În noiembrie 2018, Asociația Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova (ASDM) a realizat un sondaj de opinie pe un eșantion reprezentativ, stratificat, de 1189 persoane. În chestionarul sondajului au fost introduse și câteva întrebări referitoare la coeziunea socială în Republica Moldova. Aceste întrebări vizează mai exact percepțiile respondenților privind coeziunea socială și factorii de coeziune în Republica Moldova; definiția solidarității sociale de către respondenți; identificarea și valorizarea pozitivă (prin sentimentul de mândrie) cu cultura din Republica Moldova și sentimentul de apartenență la Republica Moldova. La fel, respondenții au fost chestionați cu privire la gradul lor de încredere față de ceilalți cetățeni ai Republicii Moldova. În sfârșit, în cadrul acestui sondaj a fost explorată percepția discriminării de către respondenți. 

Cât de unită este societatea din Republica Moldova?

Rugaţi să răspundă la întrebarea „cât de unită este societatea din Republica Moldova?”, 68,7% dintre respondenţi au menţionat că este puţin şi foarte puţin unită, iar fiecare al cincilea respondent consideră că societatea moldoveană nu este deloc unită (vezi tabelul de mai jos).

Dacă comparăm datele obținute pentru diferite categorii ale nivelului de instruire, observăm că răspunsurile cele mai negative la această întrebare au fost date de către respondenții fără studii sau cu studii primare (-84% IOPD). Din perspectiva grupurilor sociale, percepția cel mai puțin negativă a fost exprimată de către cei care s-au autoidentificat cu grupul social „superior” (-48% IOPD).

Notă: Pentru a uşura analiza rezultatelor şi compararea lor în funcţie de principalele criterii socio-demografice, am aplicat Indicele Opiniei Personale Dominante (IOPD). Acesta a fost calculat pentru majoritatea întrebărilor de tip închis după următoarea formulă: (p-n)x(100-ne):100, unde p reprezintă  frecvența opiniilor pozitive, n – frecvența opiniilor negative, ne – frecvența opiniilor neutre. Indicele variază pe o scară de la -100 la 100. Cu cât indicele este mai aproape de 100 cu atât ponderea opiniilor pozitive este mai mare și invers – cu cât acest indice este mai aproape de -100 cu atât ponderea opiniilor dominante este mai negativă.

Răspunsurile la întrebarea „După părerea Dvs. cât de unită este societatea din Republica Moldova?”

Foarte mult  

1,1%

Mult

7,2%

Puțin

41,6%

Foarte puțin

27,1%

Deloc

16,9%

Nu ştiu, nu răspund

6,1%

Sursă: Sondaj de opinie realizat de Asociația Sociologilor și Demografilor din Moldova (ASDM), noiembrie 2018

Cele mai importante aspecte ale solidarității sociale recunoscute de respondenți

O altă întrebare s-a referit la aspectele solidarității sociale. Respondenții au fost rugați să aleagă dintr-o listă de variante de răspuns aspectele solidarității pe care le consideră cele mai importante. La formularea acestei întrebări și a variantelor de răspuns închise, ne-am condus de semnificațiile atribuite conceptului de solidaritate analizate de Alexandr B. Gofman (2013). Autorul sistematizează aspectele atribuite termenului de solidaritate, propunând o listă de semnificații ce alternează sau coexistă în câmpul semantic al conceptului de solidaritate. Am adaptat această listă pentru a formula propria noastră întrebare privind semnificațiile cele mai relevante atribuite de către respondenți ideii de solidaritate. Participanții la sondaj au putut alege mai multe variante de răspuns.

Răspunsurile la întrebarea „Care sunt aspectele solidarității sociale pe care Dvs. le considerați mai importante?”

Elemente ale definiției conceptului/ ideii de solidaritate

Proporție (%)

Interes comun pentru indivizi și grupuri

18,1%

Simpatie reciprocă, compătimire, compasiune

21,2%

Norme și valori comune

30,0%

Identitate socială comună

16,7%

Viziuni comune între oameni

26,4%

Activități comune pentru atingerea unor scopuri comune

32,5%

Ajutor față de oamenii aflați în dificultate (apropiați, colegi, nevoiași etc.)

34,9%

Diverse forme de suport economic, politic și social, inclusiv din partea statului

20,4%

Nu ştiu, nu răspund

15,0%

Sursă: Sondaj de opinie realizat de ASDM, noiembrie 2018

Astfel, semnificația cea mai importantă a solidarității recunoscută de către cei mai mulți respondenți este “Ajutor[ul] față de oamenii aflaţi în dificultate” (34,9% din totalul răspunsurilor). Un alt aspect al solidarității considerat important de către respondenți este cel privind “Activități[le] comune pentru atingerea unor scopuri comune” (32,5%). Pe locul 3 dintre răspunsurile primite s-a referit la “Norme și valori comune” (30%). Observăm din aceste rezultate că respondenții au selectat mai curând aspectele cele mai „palpabile”, cu valoare practică și cu beneficiu imediat, ale ideii de solidaritate, în detrimentul semnificațiilor mai abstracte. Astfel, „identitatea socială comună” a fost recunoscut drept un aspect important al solidarității în doar 16,7% dintre răspunsuri, față de „ajutor[ul] față de oamenii aflați în dificultate (apropiați, colegi, nevoiași etc.)” – 34,9%.

Sentimentul de mândrie pentru modul de viață și cultura din Republica Moldova

O întrebare ce ne-a părut relevantă din perspectiva coeziunii sociale din Republica Moldova s-a referit la mândria față de modul de viață și cultura din Republica Moldova. Peste jumătate din respondenți au menționat că se mândresc într-o mare măsură sau într-o oarecare măsură – 56,4%.

Din perspectiva variabilei naționalitate, persoanele de naționalitate ucraineană se mândresc cel mai puțin (-12% IOPD) cu modul de viață și cultura din Republica Moldova, singura subcategorie în cadrul acestei întrebări cu semn negativ al indicelui IOPD. Rușii (21% IOPD) și respondenții de alte etnii (38% IOPD) se mândresc cel mai mult cu modul de viață și cultura din Republica Moldova. După nivelul de instruire, respondenții cu studii superioare și cei cu studii medii generale (10% și respectiv 7% IOPD) se mândresc cel mai puțin, iar respondenții cu studii primare sau cei fără studii se mândresc cel mai mult cu modul de viață și cultura din Republica Moldova (47% IOPD).

Răspunsurile la întrebarea „În ce măsură vă mândriți cu modul de viață și cultura din Republica Moldova?”

Într-o mare măsură

14,2%

Într-o oarecare măsură

42,2%

Puțin

30,7%

Deloc

10,4%

Nu ştiu

2,4%

Sursă: Sondaj de opinie realizat de ASDM, noiembrie 2018

Sentimentul de apartenență la Republica Moldova

În mod asemănător, am analizat și întrebarea privind sentimentul de apartenență al respondenților la Republica Moldova. Aproape ¾ dintre respondenți împărtășesc în mare măsură sau într-o oarecare măsură un sentiment de apartenență la țara lor. Femeile împărtășesc un nivel mai înalt al sentimentului de apartenență (57% IOPD) decât bărbații (37% IOPD).

Răspunsurile la întrebarea „În ce măsură aveți un sentiment de apartenență la Republica Moldova?”

Într-o mare măsură

31,3%

Într-o oarecare măsură

41,1%

Puțin

18,8%

Deloc

4,0%

Nu ştiu

4,9%

Sursă: Sondaj de opinie realizat de ASDM, noiembrie 2018

Încrederea față de ceilalți cetățeni ai Republicii Moldova

O altă întrebare a vizat încrederea pe care o au respondenții în majoritatea oamenilor din Republica Moldova. La această întrebare, cei mai mulți respondenți (61,5%) au răspuns că nu împărtășesc un asemenea sentiment. Un nivel mai ridicat de neîncredere îl au bărbații (-37% IOPD) decât femeile (-29% IOPD). Din perspectiva mediului de rezidență, respondenții din mediul rural au exprimat un sentiment de încredere mai scăzut (-38% IOPD) decât cei din mediul urban (-25% IOPD).

Moldovenii/românii și respondenții de alte etnii împărtășesc o încredere mai scăzută (-35% IOPD și respectiv -57% IOPD) față de majoritatea locuitorilor din Republica Moldova decât rușii (-13% IOPD) și ucrainenii (-11% IOPD).

Din perspectiva nivelului de studii, observăm că cel mai înalt nivel al neîncrederii îl găsim la respondenții cu studii primare și fără studii (-58% IOPD), iar respondenții cu studii superioare atestă nivelul de neîncredere cel mai scăzut (-25% IOPD).

Răspunsurile la întrebarea „În general, ați spune că se poate avea încredere în majoritatea oamenilor în Republica Moldova?”

 Se poate avea încredere

22,4%

Nu se poate avea încredere

61,5%

Nu știu

16,1%

Sursă: Sondaj de opinie realizat de ASDM, noiembrie 2018

 Percepția discriminării

O întrebare relevantă pentru studiul solidarității și coeziunii sociale este cea privind discriminarea. Respondenții au fost întrebați dacă s-au simțit discriminați pe criterii de origine socială, origine etnică sau apartenență religioasă în ultimele 12 luni. Marea majoritate a participanților la sondaj a răspuns că nu a fost discriminată – 78,5%.

După criteriul etnic, cel mai puțin discriminați se simt respondenții de etnie rusă (-71% IODP) și cei de alte etnii (-72% IODP). Respondenții ucraineni se simt nediscriminați în cea mai mică măsura: -39% IOPD. Din punctul de vedere al straturilor sociale, cei din stratul „inferior” simt nediscriminarea la nivelul cel mai scăzut (-30% IOPD).

Răspunsurile la întrebarea „Ați fost vreodată discriminat din cauza originii sociale, a originii etnice sau a religiei în ultimele 12 luni?”

Da

16,3%

Nu

78,5%

Nu știu

5,2%

Sursă: Sondaj de opinie realizat de ASDM, noiembrie 2018

Opiniile și atitudinile participanților la focus-grupuri față de nivelul de solidaritate și coeziune în societate și comunitate

În vara anului 2017, Centrul Sociologie și Psihologie Socială a realizat o cercetare calitativă prin aplicarea metodei focus-grup cu diferite categorii de populație. În total, au fost organizate 28 de interviuri de grup (focus-grup). Unul dintre subiectele abordate în discuții a fost și subiectul solidarității și coeziunii (vezi Mocanu, 2018), mai exact modul în care acestea sunt percepute în societatea din Republica Moldova și în comunitățile respondenților.

Discuțiile din cadrul focus-grupurilor coroborează și confirmă în mare parte datele cantitative privind percepțiile respondenților asupra solidarității și coeziunii societății moldovene. În plus față de aceste măsurări cantitative, răspunsurile obținute în focus-grupuri desfășoară logica și rațiunile care stau la baza acestor percepții. Explicațiile oferite în aceste interviuri de grup se sprijină pe experiențele concrete ale participanților în sânul comunității lor. Analiza discuțiilor din focus-grupuri scot deci în valoare o dimensiune practică a ideilor de coeziune și solidaritate prin felul în care acestea sunt văzute și puse în aplicare în viața de zi cu zi.

În general, participanții la interviuri au scos în evidență două aspecte divergente – unul pozitiv și altul negativ – ale semnificațiilor ideilor de solidaritate și coeziune în societatea moldoveană. Sprijiniți pe experiențele de viață ale participanților, discuțiile au dezvoltat câteva idei cheie legate de solidaritate și coeziune, pe care le vom analiza în această secțiune.

Solidaritatea este definită, în general, de către participanți prin disponibilitatea unei comunități sau societăți de a sări în ajutor atunci când anumiți membri ai comunității (sau societății) respective se află în dificultate. Potrivit majorității participanților, nivelul de solidaritate este scăzut în R. Moldova. O parte din respondenți explică acest nivel scăzut de solidaritate prin gradul scăzut de coeziune: oamenii din societatea sau comunitatea noastră nu sunt solidari pentru că nu sunt uniți sau sunt dispersați sau/și din motivul individualismului accentuat al cetățenilor. Alți participanți explică lipsa de coeziune prin lipsa valorilor, normelor și ideilor comune. Mai mulți participanți împărtășesc ideea potrivit căreia societatea noastră nu este unită pentru că membrii ei ar avea un mod de gândire și de acțiune prea individualist. De altfel, în aceste focus-grupuri (organizate în 2017), participanții din mediul urban împărtășesc un sentiment mai acut de lipsă de coeziune și de solidaritate.

Totuși, un număr important de participanți (de altfel, cei mai mulți din mediul rural) au dat numeroase exemple de coeziune și solidarizare a membrilor unei comunități, mai cu seamă într-un moment de dificultate pentru comunitate sau pentru anumiți membri ai săi: „Soțul meu când a decedat, locuitorii satului mi-au venit în ajutor” (persoană cu nivel mediu sau superior de educație, statut profesional înalt, mediu rural). O altă persoană, de altminteri critică față de nivelul de coeziune și solidaritate din comunitatea ei, observă că „O nenorocire îi unește pe foarte multe persoane. Iată, a fost un incendiu la o persoană. Au sărit toți și au ajutat persoana dată. Și l-au scos din toată nevoia aceea.” (persoană cu nivel mediu sau superior de educație, statut profesional înalt, mediu rural). Alți participanți consideră că solidaritatea (și coeziunea) depinde de nivelul de bunăstare al cetățenilor. O parte din respondenți leagă nivelul scăzut de solidaritate și de coeziune în societate de acțiunile partidelor politice și de regimul politic pluripartit în genere, care, în opinia lor, dezbină societatea. De asemenea, nivelul scăzut al solidarității și coeziunii sociale în unele comunități au fost puse și pe seama absenței unor lideri puternici și de bună credință.

Cele mai multe luări de cuvânt în interviurile de grup deplâng lipsa sau insuficiența solidarității și a coeziunii în societatea moldoveană. Dar aceste puncte de vedere critice arată că cei care le expun își doresc cu toții un grad de solidaritate sporit și o societate mai unită. Exemplele concrete ale unor acțiuni de solidaritate în comunitățile participanților ne vorbesc, totodată, că mostre de solidaritate și un anumit spirit de întrajutorare există în societatea moldoveană, la nivelul comunităților și al relațiilor dintre oameni la firul ierbii. Explicația solidarității și coeziunii scăzute prin nivelul nesatisfăcător de bunăstare și prin calitatea guvernării și a liderilor exprimă, în fond, dorința de formare și consolidare a unor structuri sistemice de coeziune și întrajutorare, la nivelul instituțiilor statului. Acestea sunt însă ineficiente și subminate de o încredere scăzută din partea cetățenilor.  

Concluzii

Respondenții la sondajul de opinie din 2018 exprimă percepția unei coeziuni slabe a societății noastre. Sentimentul de încredere față de semeni este și el foarte scăzut (73% dintre respondenți consideră că societatea noastră este puțin, foarte puțin sau deloc unită). Solidaritatea nu este considerată ca atare de respondenți o valoare dominantă în cercetarea realizată în 2016. Totuși, definită parțial prin „spiritul de întrajutorare”, solidaritatea poate fi considerată o valoare dominantă (74% dintre respondenți). La fel, potrivit rezultatelor sondajului de opinie realizat în noiembrie 2018, sentimentul de apartenență a respondenților la țara și la cultura lor este destul de ridicat (respectiv, 72,4% și 56,4%). Respondenții sondajului din 2018 atestă de asemenea o foarte mică încredere în ceilalți cetățeni ai Republicii Moldova (doar 22,4% dintre respondenți au considerat că pot avea încredere în semenii lor). În sfârșit, majoritatea respondenților (78,5%) consideră că nu au fost discriminați din motivul apartenenței sociale, etnice sau religioase, iar 16,3% s-au simțit discriminați cel puțin o dată în ultimul an de la aplicarea chestionarului, ceea ce constituie, potrivit autorilor, un procent destul de ridicat.

Dintre toți respondenții, persoanele cu nivel scăzut de studii și autopoziționate în straturile de jos ale ierarhiei sociale exprimă în proporția cea mai largă (-84% IOPD) percepția unei societăți cu un nivel de coeziune scăzut. Aceste categorii sociale exprimă nivelul cel mai scăzut de încredere în ceilalți (-58% IOPD). La fel, respondenții din straturile de jos se percep cel mai discriminați (-30% IOPD). Totuși, percepția solidarității și apartenenței nu arată diferențe statistice notabile.

Aceste rezultate sunt congruente cu datele calitative obținute în focus-grupuri, realizate în 2016 (Mocanu și Malcoci, 2017). Participanții la focus-grup deplâng în general un spirit de solidaritate scăzut în societate și în comunitățile lor – expresie a nevoii unei solidarități mai ridicate. Cu toate acestea, numeroși participanți au oferit un șir de exemple pozitive de acte de solidaritate în comunitatea lor. Mai mulți participanți asociază scăderea nivelului de solidaritate cu lipsa coeziunii în societate, cu bunăstarea materială scăzută a populației și cu absența unei conduceri competente și de bună credință. 

Câteva recomandări către instituțiile statului și organizațiile societății civile

Considerăm că statul și organizațiile societății civile ar trebui să se implice mai mult în fortificarea coeziunii și conștiinței de coeziune socială în societatea moldoveană prin formarea unui cadru de identificare civică, de natură să apropie diferite segmente de cetățeni, dincolo de diferențele etnice, sociale, de gen sau vârstă. Un exercițiu participativ de identificare și de participare civică ar fi elaborarea unui proiect de țară – i.e. elaborarea unui cadru de trai comun – la care ar subscrie și ar contribui toți cetățenii interesați. Un asemenea proiect, inclusiv procesul de elaborare a acestuia, ar putea constitui o bază democratică de formare și consolidare a coeziunii sociale.

Potrivit respondenților, pentru o coeziune socială mai puternică ar trebui să se ridice nivelul de bunăstare, să se ridice gradul de încredere în guvernare și să se sporească nivelul de cultură și activism civic. Din punctul nostru de vedere, sprijinit pe anumite teorii (Putnam, 2000; Foe, 2011) un nivel ridicat de coeziune socială, inclusiv prin componentele sale de bază (identificarea, solidaritatea, încrederea socială, la care putem adăuga și participarea civică și politică și incluziunea socială) contribuie la un nivel sporit de dezvoltare și de bunăstare economică și socială.

Încrederea „pe orizontală”, între cetățeni, poate fi ridicată între altele printr-o justiție corectă, care ar încuraja un comportament corect și loial între cetățeni și ar împiedica proliferarea cazurilor de corupție și impunitate. În ceea ce privește încrederea „pe verticală”, între cetățeni și instituții, aceasta poate fi sporită prin creșterea transparenței instituționale și printr-o informare mai eficientă privind beneficiile aduse pentru comunitate de respectivele instituții.

În sfârșit, solidaritatea și incluziunea socială pot fi încurajate și sporite prin măsuri și politici îndreptate către acceptarea mutuală și întrajutorare: campanii de informare și solidaritate socială, crearea unei infrastructuri instituționale incluzive, o politică fiscală echitabilă și conștient asumată de contribuabili (prin transparență și informare), stimularea activismului civic și politic la firul ierbii („grass-roots activism”).

În final, am vrea să amintim că un nivel sporit de coeziune socială, în sensul definiției date acestui concept în acest articol (constituită pe baza sentimentului de apartenență, solidaritate și încredere), nu trebuie neapărat înțeles ca un scop în sine, ci ca un mijloc pentru o calitate a vieții în societate (o calitate socială) mai ridicată. O calitate socială ridicată asigură la rândul său un cadru propice unei dezvoltări sociale și economice armonioase.

 

Referințe bibliografice

Beck, W., și Maesen, V. D., Who is Europe for?, în „European Journal of Social Quality”, vol. 1, nr. 1-2, 2000, pp. 45-60.

Bourdieu, P., Le capital social. Notes provisoires, în „Actes de la Recherche en Sciences Sociales”, nr. 31, 1980, pp. 2-3.

Chan, J., To, H.-P., și Chan, E., Reconsidering social cohesion: Developing a definition and analytical framework for empirical research, în „Social Indicators Research”, vol. 75, nr. 2, pp. 273–302. http://doi.org/10.1007/s11205-005-2118-1.

Foa, R., The Economic Rationale for Social Cohesion –The Cross-Country Evidence, OECD Working paper, 2011. URL: http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/summary?doi=10.1.1.230.2442

Gofman, A.B., Solidarnostʹ ili pravila, Djurkgejm ili Hajek? o dvuh formah socialʹnoj integracii, în N. E. Pokrovskij, Efremenko (coord.), în Sociologičeskij ežegodnik, Moscova, INION RAN, Kafedra obŝej sociologii NIU VŠÈ, 2013, pp. 97-167.

Ivașcu, R., Covrig, N., Buzu, A., Cantarji, V., Indexul coeziunii sociale în Republica Moldova, Chișinău, Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”, 2019.

Malcoci, L., Mocanu, V., Premisele constituirii clasei medii în Republica Moldova: studiu sociologic, Chișinău, Institutul de Cercetări Juridice şi Politice al AŞM, 2017.

Mocanu, V. (coord.), Evoluţia clasei mijlocii în Republica Moldova: premise socioeconomice şi politice: Studiu sociologic, Chişinău, Institutul de Cercetări Juridice şi Politice al AŞM, 2018.

Putnam, R., Bowling Alone: The Collapse and Revival of American Community. New York: Simon and Schuster, 2000.

Sursă imagine.

Acest articol este elaborat în cadrul proiectului „Perspectivă socială 2019” – secțiunea „analiză”, realizat în baza unui parteneriat dintre PLATZFORMA și Fundația Friedrich Ebert – Moldova. Articolele publicate în cadrul acestui proiect nu exprimă neapărat punctul de vedere al partenerilor.