Cariera pedagogică este neatractivă pentru tineri. Studiile pedagogice atrag mai ales elevii cu performanțe scăzute. Ministerul raportează în fiecare an un număr în creștere de locuri vacante în învățământ. Cum transformăm cercul vicios al unei educații mediocre și neatractive într-un cerc virtuos al unui învățământ atractiv și de calitate? Mai jos puteți citi începutul unei sinteze de politici la acest subiect de Petru Negură, realizat în cadrul Comunității pentru o Educație de Calitate (COMpEC), cu susținerea Fundației Soros-Moldova.

Datele statistice disponibile și studiile recente privind învățământul pedagogic din Republica Moldova relevă un aparent paradox. Pe de o parte, cariera pedagogică face obiectul unei atractivități scăzute printre elevi. Astfel, potrivit unui studiu realizat în 2014, doar 5,5% dintre elevii claselor terminale de liceu ar alege o profesie pedagogică. Pe de altă parte, facultățile cu profil pedagogic au înmatriculat și, într-o măsură mai mică, continuă să înmatriculeze un număr de studenți ce depășește capacitatea de angajare a acestor tineri după absolvire în sistemul de învățământ. Studiile pedagogice au devenit foarte accesibile, chiar și prin contract, iar concursul la această specialitate este aproape inexistent. Astfel, dincolo de preferințele profesionale ale tinerilor, studiile pedagogice se bucură de o atractivitate sporită mai ales printre studenții cu rezultate slabe la examenele de bacalaureat și în calitate de variantă de rezervă în cazul unui eșec la admitere conform altor opțiuni. Accesibilitatea studiilor superioare, în speță ale celor pedagogice, creează un mecanism de selecție negativă a candidaților la aceste studii. După încheierea programului de studii, doar circa 10% din absolvenții studiilor de licență la facultățile cu profil pedagogic se angajează în calitate de cadre didactice în școlile din țară, conform repartizării în baza contractului de bursă sau pe cont propriu. La fel, angajarea în școli prin contract de muncă, fără concurs, ușurează recrutarea unor debutanți insuficient pregătiți. În același timp, un număr în creștere de funcții didactice (în special, de profesori de matematică, chimie, fizică, informatică) rămâne neacoperit în fiecare an. Sistemul de mentorat al tinerelor cadre didactice, promovat prin Strategia „Educația – 2020” și stipulat în Codul Educației, Articolul 58, deocamdată nu este clar reglementat prin documente subiacente. Programele de formare continuă, destinate cadrelor didactice, sunt rigide și au de cele mai dese ori un conținut general neactualizat, cu un impact scăzut asupra calificării beneficiarilor. Salariul mic de care beneficiază cadrele didactice (circa 2500 lei/ lună pentru începători și 5000lei/lună pentru profesorii cu vechime) transformă la rândul său experiența didactică într-o adevărată provocare căreia nu orice pedagog, cu atât mai puțin unul tânăr, îi poate face față. Strategiile de subzistență aplicate de cadrele didactice (angajarea în locuri de muncă secundare) afectează calitatea lucrului didactic, satisfacția de muncă și stima de sine a pedagogilor.

Aceste condiții dificile ale studiilor și carierei didactice creează un cerc vicios care duce la diminuarea progresivă a prestigiului social al profesiei pedagogice și, astfel, la o atractivitate scăzută în rândul tinerilor cu reale preocupări intelectuale și pedagogice, în detrimentul calității învățământului. Redresarea acestei situații critice, printr-un efort conjugat și o abordare strategică, ar putea transforma cercul vicios care perpetuează un învățământ mediocru într-un cerc virtuos al unui învățământ atractiv și de calitate.

Studiul integral poate fi citit aici: http://soros.md/publication/2018-12-11

Urmăriți și un reportaj făcut de Știri pozitive de la discuția la acest subiect în cadrul Comunității pentru o Educație de Calitate (COMpEC):