ATITUDINI RECENTE

Vladislav Kulminski, despre dezbinarea pe bază de etnie, coeziune socială și soluțiile de unificare a societății în Republica Moldova după 27 de ani de independență

Vladislav Kulminski, Directorul Executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice (IPIS) semnează un comentariu legat de aniversarea a 27-ea de la independența Republicii Moldova, în care vorbește despre dezbinarea etnică în R. Moldova și căile de unificare a societății moldovenești. 

Vedeți mai jos textul integral al acestui comentariu: 

 

După 27 de ani de emigrare masivă, lipsă de perspective acasă, un stat capturat, degradarea instituțiilor sociale în Republica Moldova a atins apogeul. În aceste condiții, introducerea unei agende interetnice de dezbinare în discursul public – atât din partea guvernului, cât și a unor ”fruntași” din partea opoziției – ar putea însemna stația terminus pentru Republica Moldova, o cale fără întoarcere.

O agendă unificatoare sau mobilizare pe criterii etnice, naționale?

Un lucru bine cunoscut este că cea mai sigură și rapidă cale de a mobiliza oamenii este de a aduce în discuție etnia, naționalitatea sau cultura, îndeosebi în țările cu situația economică precară. Acest tip de mobilizare este ușor de aprins, însă dificil de gestionat. Iar riscurile sunt foarte mari – oamenii devin din prieteni și vecini în dușmani, la început la nivel de retorică, iar apoi și la nivel de acțiuni. În cele din urmă, o societate cu relații interetnice armonioase este transformată într-o societate cu grupuri sociale dezbinate.  

Situația reală a Republicii Moldova este bine cunoscută – un stat în pragul falimentării, transformat într-o zonă gri unde se spală banii atât din Est, cât și din Vest, o societate fără reguli, în care corupția a devenit o normă, o clasă politică depășită, care își promovează interesele individuale și de grup prin capturarea instituțiilor statului.

Pentru actualul guvern, este crucial ca percepția societății despre situația reală din Republica Moldova să fie înlocuită cu o altă agendă – dezbinare pe criterii etnice, naționale, geopolitice. O asemenea agendă împiedică coalizarea mai multor segmente din societate în jurul unei agende transformatoare, și reprezintă șansa guvernării de a se menține la putere.

Ai noștri și… ceilalți

Cu părere de rău, procesele de dezumanizare și stârnire a urii față de „ceilalți” pe criterii etnice, naționale, geopolitice sunt amplificate și promovate de unii „fruntași” din cadrul opoziției. Discursurile lansate din interiorul opoziției, fie de pe segmentul partidelor, fie de pe cel al societății civile, care exploatează clivajele etnice, fac jocul guvernării și sunt dăunători Republicii Moldova pe termen lung. O asemenea abordare nu poate fi decât o strategie politică conjuncturistă.

Un conjuncturist se folosește de diferite oportunități – unele reale, altele virtuale – pentru a-și satisface ambițiile proprii de scurtă durată, ignorând consecințele acțiunilor sale și impactul acestora asupra intereselor comune. Un conjuncturist își construiește imaginea nu prin proiecte unificatoare de dezvoltare, dar împărțind lumea în „ai noștri” și „ceilalți”, creând o percepție falsă de insecuritate care face ca grupurile sociale mari să se simtă amenințate unul de celălalt. Această abordare oportunistă definește grupurile prin prisma stereotipurilor, fără nuanțe sau diferențiere; inventează dușmani, ca mai apoi să lupte cu acești dușmani. Astfel, ei „stăpânesc” discursul public în raport cu vocile mai moderate, mai inclusive.

Politicienii responsabili aleg un alt model – o mișcare mai amplă, unificatoare, prin mobilizarea mai multor segmente ale societății împotriva unui guvern corupt, fără divizarea oamenilor în ”ai noștri” și ”ceilalți”.

Problema integrării comunităților etnice – soluții practice

În prezent, relațiile interetnice în Republica Moldova sunt abordate prin prisma viziunilor diametral opuse.  Președintele Dodon și PSRM promovează o politică iresponsabilă, care deschide cutia pandorei. Aceștia promit vorbitorilor de limbă rusă revenirea la status quo-ul anterior, în loc să încurajeze comunitățile etnice să depună un efort spre studierea limbii pentru a se integra în viața politică și culturală a statului și a contribui prin experiență și cunoștințele lor la crearea unui sistem modern de guvernare.

De cealaltă parte, unii reprezentanți ai polului opus din opoziție din start resping potențialul uman de mare valoare, prezentând comunitățile etnice drept ”ceilalți”, ”străini”. Este o politică la fel de iresponsabilă. Instituții credibile,  tehnologii moderne și resursele umane sunt cele trei condiții de bază pentru dezvoltarea durabilă a unui stat. Contează nivelul tău de profesionalism, cunoștințe, capacități manageriale. Sarcina statului este de a atrage, și nu să respingă aceste resurse umane de calitate, de a crea condiții pentru creșterea potențialului uman. Un exemplu simplu. În țările occidentale studierea limbii este oferită la fiecare pas, pentru a ajuta celor nou veniți să învețe limba la un nivel de baza și să se integreze în societate cât mai repede. Aceasta este o societate a secolului XXI, o societate care atrage potențialul uman și îi creează oportunitățile pentru dezvoltare.  Noi, prin politici de stat și un discurs public intolerant, respingem din țară potențialul uman. Spre exemplu, școlile cu predare în limba rusă produc absolvenți foarte bine pregătiți, un potențial uman și economic de mare calitate… pentru alte țări, inclusiv Rusia, SUA, Canada, dar nu pentru Moldova. Una din cauze este cunoașterea insuficientă a limbii române. Așadar, Moldova pierde nejustificat capacitate economică și managerială serioasă. Să creezi condiții pentru a implica și valorica întregul potențial uman este una din politicile de dezvoltare durabilă pentru Republica Moldova.

Consolidarea coeziunii sociale în Moldova

Studiul despre consolidarea coeziunii sociale în Republica Moldova, realizat anul trecut de Institutul pentru politică europeana din Berlin (IEP), Institutul pentru Inițiatice Strategice (IPIS) și Institutul pentru Politici și reforme Europene (IPRE) își propune rezolvarea problemei de unificare a societății print-o abordare axată pe soluții practice. Acest studiu a fost produs în urma consultărilor ample cu toate segmentele societății.

Scopul și valoarea adăugată ale acestui studiu sunt soluțiile și sugestiile practice pentru integrarea mai amplă a comunităților etnice în viața politică și socială a țării, asigurarea unui grad mai înalt de coeziune socială. De asemenea, în studiu se propun un șir de măsuri pentru sporirea loialității comunităților etnice față de statul Republica Moldova.

Constatările studiului despre consolidarea coeziunii sociale

Integrarea comunităților etnice a suferit un fiasco. Acestea nu au fost ajutate să parcurgă tranziția spre integrarea în mediul lingvistic și cultual al majorității. Studiul subliniază că cunoașterea limbii române și integrarea culturală sunt premisele de bază ale unei societăți armonioase.

Pe lângă aceasta, studiul constată că relațiile etnice au fost abordate prin prisma căutării adevărului istoric, în locul identificării unui viitor comun. Discursurile identitare practic nu s-au schimbat în 27 de ani de independență. Nivelul coeziunii sociale a scăzut dramatic, punând în pericol stabilitatea internă a țării.

Practic a lipsit o politică de stat reală în acest domeniu. Au lipsit programe de studiere a limbii, calitatea predării limbii române în școlile alolingve este insuficientă, discursul politic și cel mediatic este intolerant și dezbinător.

În studiu se mai menționează că comunitățile etnice din Moldova nu se percep ca “străine” sau ”minoritare” sau “vestigii” ale trecutului rusesc/sovietic, ci se percep drept comunități etnice care au rădăcini profunde în țară, ca parte integrantă a Republicii Moldova.

Una din concluziile studiului este faptul că dezbinarea și tensiunile interetnice nu sunt inerente în societate. Sunt intenționat cauzate de clasa politică, stârnind frici și alimentând stereotipurile oamenilor, timp în care ”elitele” sustrag resurse economice din funcțiile de stat. Din cauza acestor politici publice dezbinătoare, construirea unui concept precum “noi, cetățenii Republicii Moldova” devine dificilă și lasă nevalorificat un potențial intelectual al comunităților etnice, limitând astfel dezvoltarea Moldovei.

Constatând toate aceste neajunsuri, am decis sa schimbăm optica. Să nu încercăm să găsim adevărul istoric, ci să stabilim un dialog între majoritate și comunitățile etnice pentru a găsi soluții practice care ar putea asigura o coeziune socială sporită în Republica Moldova și a implica oamenii profesioniști în guvernarea țării. În orice țară europeană anume această abordare este considerată o practica bună.

Problema-cheie, care împiedică integrarea comunităților etnice, este insuficienta cunoaștere a limbii române. În cadrul proiectului, am construit – pentru prima dată – un consens în rândurile comunităților etnice că anumite subiecte – inclusiv, în mod esențial, literatura româna – să fie predate în limba română de către vorbitori nativi în toate școlile alolingve. La etapa actuală, se predă doar limba română pentru alolingvi, la un nivel insuficient. Prin această abordare, am putea avea absolvenți din școli cu predare în rusă care vor cunoaște româna la nivelul vorbitorilor nativi. Această abordare necesită fonduri suplimentare mari, dar este o investiție în viitor pentru care merită să atragem bani de la donatori străini.

Un program accesibil pentru studierea limbii române pentru adulți, susținut de comunitatea internațională, ar putea fi un alt pas important către o mai bună coeziune socială. De asemenea, campanii de educație privind diversitatea etnică și culturală din Moldova, crearea mecanismelor consultative cu comunitățile etnice, combaterea discursului de divizare în mass-media și rețelele sociale ar putea spori loialitatea față de statul Republica Moldova și, prin urmare, creșterea sentimentului de „noi” în societate.

Intoleranța intoleranței

Republica Moldova are nevoie de o abordare practică pentru a integra comunitățile etnice în guvernare, în viața politică și socială. Este un obiectiv fundamental. Această abordare corespunde pe deplin celor mai bune practici europene. Etichetările, stereotipizările și construirea imaginii de ”ceilalți”, de „dușmani” de către liderii de opinie, care pretind a fi europeni, trebuie sa devină social inacceptabile.

E timpul sa începem sa construim o societate prielnică dezvoltării economice și umane, în loc să credem discursurilor etnice impuse de toate segmentele câmpului politic pentru a ne dezbina. Identificarea și rezolvarea problemelor comune, construirea unei societăți armonioase, unite în jurul unei viziuni de stat funcțional, care există pentru toți, o societate care direcționează eforturile spre rezolvarea problemelor reale care afectează zi de zi cetățeanul – aceasta este definiția corectă a problemei relațiilor interetnice în Republica Moldova.

Acest articol a fost publicat inițial pe unimedia.md

 

Despre autor

Platzforma Redacția

Lasa un comentariu