Articolul Victoriei Apostol Cine beneficiază de Gala Studenților Originari din Moldova și cine plătește acest eveniment chicios, elitist, ratat și politic?, publicat pe PLATZFORMA săptămîna trecută, a stîrnit discuții vii atît în subsolul postării cît și pe rețelele de socializare. 
Organizatorii Galei au promis că vor veni cu un răspuns și ne-au rugat să-l publicăm cu titlul de replică, lucru pe care îl și facem.

 

Stimați cititori,

vă invităm să participați la ediția 2015 a proiectului Gala Studenților Originari din Moldova (GSORM), pe care o vom organiza în cel de-al II-lea semestru al anului curent.

Pentru a afla, din prima sursă, mai multe detalii cu privire la condițiile și perioada de aplicare, dar și oportunitățile oferite de proiectele pe care le organizăm împreună și pentru voi – dați ”like” paginilor oficiale de Facebook a Galei Studenților și a Biroului pentru relații cu diaspora.

De ce merită de participați în acest proiect?

Pentru că ideea este a celor ca voi.

Dezvoltarea programului a începutîn mai 2013, la inițiativa asociației studenților moldoveni din Franța – ”Jeunes Moldaves”. La scurt timp, prin eforturi comune, a fost creată echipa de pilotare, care este compusă din reprezentanți ai diasporei – tineri studenți, profesori și specialiști din diverse domenii, din țări precum Franța, Olanda, Marea Britanie Federația Rusă sau Canada, și membri ai Biroului pentru relații cu diaspora (BRD). Ulterior, după prima ediție a GSORM, lor li s-au alăturat și laureați ai programului. Toată munca depusă de echipă este voluntară și în consecință, gratuită.

Pentru că e corect.

Ținând cont de diversitatea aplicanților, atât din punct de vedere geografic, cât și tematic, jurizarea GSORM a abordat un set de criterii integrate. Gala este un concept creat, în primul rând, pentru recunoașterea și implicarea excelenței academice din diasporă în dezvoltarea Republicii Moldova. Din această cauză calitatea programelor de studii este unul dintre primele criterii. Este greu să compari două universități care, conform clasamentelor internaționale, sunt la două mii de poziții distanță. În același timp, jurizarea participanților după domeniul de studiu ar fi justă pentru ca ar permite compararea calitativă și cantitativă a succeselor participanților. Unul din riscurile acestei abordări a jurizării, percepute de echipa de organizare, constă în numărul redus de aplicări pentru unele categorii. În consecința, în cazul unui singur aplicant per domeniu, acesta ar fi câștigat automat premiul din lipsă de concurență. Pentru noi este important ca niciun student care vrea să aplice să nu se simtă în condiții inegale. De aceea am procedat la categorizarea geografică (pe regiuni) – pentru a oferi șanse egale tuturor aplicanților.

Componența Juriului a fost, de fiecare dată, una diversă și de un profesionalism înalt, fiecare din membri fiind lideri în domeniu (științe exacte, economie, sociologie, drept, tehnologii informaționale, etc).

Pentru că e un eveniment frumos.

Gala studentilor originari din RM v3 from Gala Studentilor on Vimeo.

Pentru ca e rațional.

Costurile totale de planificare, promovare și organizare a ediției din 2014 a Galei Studenților Originari din Republica Moldova, acoperite din bugetul BRD, au însumat 156.043 de lei și 90 de bani. Acești bani au fost utilizați pentru rezervarea sălii Palatului Republicii și cheltuielile protocolare asociate evenimentului de networking, achitarea costurilor materialelor promoționale și a transportului membrilor din diasporă a echipei de organizare, care, pe întreaga perioadă de organizare a programului au activat în bază de voluntariat, adică fără oricare remunerare.

Cele 33 de trofee oferite în cadrul ceremoniei de decernare a premiilor au fost achiziționate de către partenerii proiectului –  Centrul pentru Migrație Internațională și Dezvoltare (CIM), care au achitat și onorariul pentru moderator și cvartetul de muzică clasică.

Pentru ca e util.

După organizarea Galei Studenților Originari din Republica Moldova ”Excelență academică pentru Moldova”, ediția din 2013, echipa de pilotare a evenimentului a stabilit un dialog online între toți laureații la Gală. Aceste discuții au generat patru proiecte, dintre care trei sunt implementate în parteneriat cu BRD.

Proiectul ”Tabăra de informatică pentru copii ”TINCO”

Echipa proiectului este formată din tineri din diasporă (inclusiv laureați ai GSORM), reprezentați ai ONG-urilor din Moldova, tineri profesori și studenți din Republica Moldova (UTM, UASM). Acest proiect s-a născut din dorința de a lansa o inițiativă pilot testând un curriculum alternativ la informatică. Pentru ediția 2014 au fost selectați drept participanți la proiect copii de la Școala-internat nr. 2 din Chișinău și copii din familii vulnerabile, cărora informatica le poate oferi, în timp, un job și respectiv un viitor mai bun.

Beneficiarii TINCO (ediția 2014): 50 de copii din Republica Moldova. Proiectul a fost organizat în bază de voluntariat, prin finanțare de tip social crowdfunding. Merită de menționat faptul că organizatorii au reușit colectarea obiectivului financiar în timp record de numai cinci zile.

Programul de mentorat global ”MentorMe”

Acest program are misiunea de a conecta mentori – persoane stabilite peste hotarele Moldovei, cu liceeni care aspiră să-și continue studiile peste hotare sau studenți care învață peste hotare și au nevoie de asistență. Programul încurajează cooperarea în cadrul comunității pentru o susținere reciprocă, astfel încât transferul de cunoștințe între generații să fie facilitat și să nu fie necesar ca nou-veniții sau cei stabiliți să inventeze din nou roata.

Până la moment, programul are peste 120 de mentori înregistrați, din 23 țări ale lumii, și peste 700 de beneficiari, inclusiv tineri liceeni care învață în Republica Moldova. Proiectul a fost organizat în bază de voluntariat, fiind inițiat membrii Asociației Moldovenilor din Marea Britanie (AMMB) și de participanții la Gală, ediția 2013.

Seminarul de Politici Publice ”Diaspora Economică pentru Moldova”

Acest program a unit tineri din diaspora cu merite deosebite în domeniile în care activează, cu funcționari publici. Drept rezultat, au fost elaborate cinci politici publice pe domenii de prioritate națională: economie și investiții, infrastructură, energetică, pensii. Acești tineri au contribuit și la dezvoltarea noului Program de Guvernare.

Proiectul a fost organizat în bază de voluntariat și a fost inițiat de echipa de pilotare a GSORM și de premianții ediției 2013.

Conferința deschisă Moldova-2020

Organizat sub forma unei conferințe științifice, acest proiect a fost lansat independent de o echipă comună din Republica Moldova și din diasporă. Sperăm și muncim ca inițiativele independente de acest gen să se multiplice. Două zile de discuți pe teme prioritare dezvoltării Republicii Moldova, cum ar fi: educație, migrație, dezvoltare economică și domeniul social.

În total – șase ateliere la care participanții au prezentat contribuțiile sub forma unui raport de analiză și prognoză.

 

Menționăm că la ediția a II-a a Galei Studenților a fost lansat și Forumul Absolvenților Reveniți Acasă (FAR), care reprezintă o platformă de interacțiune a tinerilor reveniți în Republica Moldova. FAR își propune promovarea și valorificarea capitalul intelectual obținut peste hotare, ca o intenție de a acorda pondere și suport acțiunilor tinerilor cu studii și experiență profesională internațională. Membrii forumului activează în cadrul unor instituții publice și companii private din Republica Moldova.

Pentru că e o oportunitate.

Gala Studenților nu este doar un eveniment festiv, de apreciere a excelenței academice, ci un întreg proces de creare a unei platforme în care tinerii ambițioși, care-și fac studiile în țară și peste hotare, să își poată pune în aplicare cunoștințele și inițiativele. E un spațiu pentru raționalizarea oportunităților de acasă și de creare a echipelor, grupurilor și rețelelor de lucru pentru realizarea acestor oportunități prin idei, proiecte și efort comun. În acest sens, la eveniment au fost invitați reprezentați ai instituțiilor de stat și societății civile, dar și companii private cu potențial mare de angajare a tinerilor reîntorși.

Prezența la eveniment a studenților universităților din țară a fost intens promovată pe parcursul organizării evenimentului.

Formularul online de participare la Gală, a fost disponibil pentru toți doritorii, pe pagina oficială a proiectului. În total, la evenimentul de decernare a premiilor au fost prezenți 54 tineri care au aplicat online, inclusiv reprezentanți ai asociațiilor de studenți și tineri, precum: Alianța Studenților din Moldova, Liga Tineretului, Consiliul Național al Tineretului din Moldova, Federația Asociațiilor de Basarabeni din România și alții.

Noi, echipa Biroului pentru relații cu diaspora, suntem deschiși să vă susținem și vă îndemnăm să îndrăzniți să facem împreună lucruri mari și utile pentru toți cetățenii Republicii Moldova – din țară și de peste hotare. BRD dezvoltă împreună cu grupul de inițiativă conceptul, caută parteneri și, într-un final – implementează programul. Exact acesta este parcursul Galei Studenților. Exact acesta a fost parcursul programului de stagii în cadrul BRD, dezvoltat împreună cu tinerii din diasporă, și care a devenit, ulterior, un program național (www.stagii.gov.md).

Apreciem și sprijinim inițiativele bune ale tuturor tinerilor, iar atunci când va fi peste puterile noastre, le vom redirecționa și vom solicita susținere adițională. Suntem mereu deschiși pentru voi, deoarece loc pentru lucruri bune și bine făcute este mult.

Pentru că vrem să îmbunătățim, împreună cu voi, ceea ce facem.

Pânăîn anul 2010, diaspora moldovenească era un fel de portmoneu, folosit la trimis bani acasă. Arareori, asociațiile de moldoveni de peste hotare primeau cămăși și ii tradiționale. În rest – nu prea își amintea nimeni, cu excepția câtorva direcții din ministere, că migranții moldoveni există și aceștia au necesități specifice. Că acești migranți sunt atât de diferiți – de la studenți de peste hotare – la specialiști notorii, de la zidari – la oameni de afaceri, încât e nevoie de politici publice și programe destinate fiecărui grup. Pentru că, înainte de toate, ei sunt cetățeni ai acestei țări.

Începând cu 2010, atunci când cererea venită din partea diasporei (rezoluția congreselor IV și V ale diasporei moldovenești) a găsit înțelegere și suport în noua echipă de guvernare, a fost pusă baza unei instituții de stat, care să aibă drept mandat coordonarea politicilor pentru diaspora, dar și elaborarea programelor sociale, economice, educaționale pentru oamenii noștri, care au plecat din țară, unii dintre ei într-adevăr, din disperare.

Trecând printr-o lungă perioadă de dezbateri, concepte, pregătiri, cot la cot cu prietenii și partenerii organizaționali, Biroul pentru relații cu diaspora (BRD) a căpătat existență legală în octombrie 2012 și a devenit funcțional în primăvara anului 2013 odată cu recrutarea echipei (toate pozițiile au fost anunțate la concurs cu circa 30 de candidați pentru fiecare – se pare că fără analog în istoria Cancelariei de Stat).

Atunci când ne-am pornit la drum, ca instituție, am adoptat câteva modele de funcționare, printre care și ”modelul explorator”, care vine să consolideze elitele profesioniste din diaspora în scopul de a acționa ca agenți ai transformării în țara de origine. De atunci au fost dezvoltate 18 programe destinate diasporei. Acum se lucrează la strategia națională Diaspora-2025, ținând cont, în același timp, de îmbunătățirea programelor și de sporirea impactului lor.

Primul program despre care s-a vorbit mult și care a fost pe larg mediatizat estetabăra de vară pentru copii din diasporă – DOR. Apoi au urmat multe altele: Zilele Diasporei, grupul de inițiativă ”Excelență economică pentru Moldova”, proiectul Gala Studenților Originari din Republica Moldova (GSORM), programul cultural pentru diasporă, portalul diasporei (www.din.md) și altele.

În paralel, toate ministerele și agențiile de nivel guvernamental au desemnat câte două persoane responsabile cu politicile pentru diaspora (la nivel decizional și la nivel tehnic). Astfel am creat un grup de funcționari publici, care în prezent, integrează diaspora și migrația în politicile Guvernului. Acest lucru se întâmplă pentru că migrația este un fenomen care afectează multiplu Republica Moldova.

Odată cu dezvoltarea relațiilor cu membrii diasporei, a crescut și încrederea față de Guvern, dar au apărut și o mulțime de inițiative din partea diferitor asociații.

Pe parcursul celor doi ani de activitate am învățat că este important să comunicăm la toate etapele. Am învățat că este necesar să conectăm direct și rapid diaspora cu cetățenii de acasă. Am învățat că e nevoie să devenim și mai transparenți, și mai dinamici, și mai entuziaști în ceea ce facem.

În procesul de evaluare a Galei Studenților (mijlocul lui ianuarie 2015), dar și a altor programe pe care le desfășurăm – BRD, împreună cu partenerii au stabilit că efectele Galei trebuie maximizate.

Principiile noastre de activitate pentru anul viitor sunt:

  1. Asigurăm calitatea programelor și acțiunilor. Calitatea primează asupra cantității.
  2. Intervenția instituțiilor statului nu înseamnă că ele creează serviciile sau programele necesare. BRD generează cadrul care încurajează apariția și dezvoltarea serviciilor programelor de către instituții de stat, parteneri internaționali, ONG și parteneri privați.
  3. BRD are rolul de coordonator al politicilor pentru diasporă1

Această părere, dar și comentariile expuse deschid oportunități pentru munca pe care o vom depune în continuare, pentru a face lucruri și mai bune, pentru voi.

Prin urmare, vă invităm la discuții, acțiuni, inițiative comune. Așteptăm ca atât laureații Galei Studenților, cât și studenții din Republica Moldova să se implice constructiv în dezvoltarea programelor și în creșterea impactului lor asupra dezvoltării țării.

Suntem la un click distanță:

www.brd.gov.md

Pagina oficială de Facebook a BRD

Pagina oficială de Facebook a GSORM

www.galastudentilor.md

www.stagii.gov.md

 

1Subliniem că sarcina BRD este coordonarea politicilor pentru diaspora, dar și a programelor specifice, destinate diasporei. În 2013, am obținut un subprogram bugetar separat, numit ”Susținerea diasporei”. Resursele bugetare alocate acestui subprogram bugetar au fost de 1 milion de lei în 2013 și 3 milioane în 2014. Pentru comparație, contribuția migranților prin remitențe constituie 26% din PIB (1,6 mlrd de dolari).