22089434_1774257735935775_5642841099181688715_nÎn prima zi a festivalului dedicat societății civile, „Civic Fest: Moldova pentru cetățeni 2017”, 29 septembrie 2017, câțiva reprezentanți ai unor asociații obștești și instituții publice și-au împărtășit experiențele, relatând despre succesele și dificultățile desfășurării activităților de mobilizare comunitară. Dezbaterea civică, întitulată „Implicare și participare în dezvoltarea comunității: realități și provocări”, a fost moderată de activistul civic, organizator comunitar la AO Oberliht și PR Manager la Ziarul de Gardă, Sergiu Bejenari.

Discuția a fost pornită prin prezentarea proiectului Comunități active pentru democrație participativă în oraș, având misiunea informării cetățenilor simpli cu referire la posibilitățile de comunicare, participare și monitorizare a activităților autorităților publice locale. În acest sens, a fost proiectat un video privind părerile participanților cu referire la utilitatea sesiunilor de instruire din cadrul proiectului. Participanții au manifestat încrederea și susținerea lor față de activismul civic întru dezvoltarea comunității prin inițierea proiectelor de folos public și monitorizarea banilor publici.

22195924_1774257585935790_580467454629216645_nPrimii vorbitori, Iulia Nazaria, Ala Revenco și Carolina Chirilescu, membre ale organizației Grupul Părinților Solidari, au relatat despre inițiativa și conceptul proiectului lor, constând în apelul către părinți pentru implicarea acestora în activități de responsabilizare a actorilor implicați în abuzurile înfăptuite în instituțiile școlare și preșcolare. Scopul acestui grup fondator constă în efectuarea unor presiuni asupra gestionarilor instituțiilor de învățământ și funcționarilor publici pentru îmbunătățirea calității alimentației, scoaterii în ilegalitate a taxelor suplimentare și transparentizării bugetelor acestor instituții. Oficial, organizația funcționează din 14 decembrie 2015, contribuind la sensibilizarea opiniei publice prin emisiuni, dezbateri publice, flashmob-uri și proteste față de problemele în educația, îngrijirea și sănătatea copiilor noștri.

18740786_1895933254011035_1169296450906715747_nAcțiunile primare ale Grupului Părinților Solidari s-au îndreptat împotriva alimentației nesănătoase și scrierii de petiții în această direcție, în special pentru excluderea crenvurștilor și introducerii de fructe și legume proaspete în meniurile zilnice ale copiilor. În prezent, Părinții Solidari propun majorarea salariilor cadrelor didactice și auxialiare din instituțiile preșcolare, în vederea combaterii contribuțiilor financiare suplimentare, lansând o petiție online ce prevede o serie de măsuri pentru ameliorarea situației existente. Totodată, aceștia s-au angajat într-o politică de monitorizare a bugetelor instituțiilor de învățământ, prin cererea accesului la informații țintind devizul de cheltuieli, eficiența utilizării banilor și gradul de necesitate a produselor/obiectelor achiziționate.

22046879_1774257582602457_5799212047485713013_nUrmătorul vorbitor a fost Gheorghe Iordache, redactor la Wikipedia Română, care a descris misiunea esențială a proiectului și intențiile de colaborare ale Echipei Enciclopediei Libere. Pe data de 15 februarie 2015, la Chișinău, a avut pentru prima oară loc Atelierul Wikipedia în Moldova, cu scopul instruirii oamenilor interesați cu privire la posibilitățile de contribuție personală și modalitățile de modificare și creării de noi pagini pe Wikipedia. Intenția de bază a atelierului a vizat instigarea cetățenilor pentru publicarea textelor despre cultura Moldovei. Un alt proiect interesant este Wiki loves Earth Moldova, ce prezintă un concurs de fotografie a ariilor protejate din Republica Moldova. Poziția acestui grup, printre multe altele, presupune promovarea valorilor culturale autohtone și a patrimoniului cultural.

22154723_1774257905935758_2686525641265234304_nAlexandru Munteanu, reprezentant al Centrului de Urbanism, fondat în ianuarie 2017, a vorbit despre proiectul Chișinău prin monoclu. Acesta s-a referit, în primul rând, la ceea ce este sau ar trebui să fie urbanismul în viziunea sa, adică o știință socială ce studiază orașele și propune strategii de dezvoltare a orașelor. Centrul de Urbanism este un grup de antropologi, arhitecți, ecologi și urbaniști care pledează pentru schimbarea imaginii orașului nostru. Chișinău prin monoclu este un proiect ce înseamnă tururi ghidate pentru dezvoltarea simțului de proprietate al localnicilor față de localitatea în care aceștia trăiesc. Până în prezent, au fost organizate 7 tururi, ca spre exemplu, „Opriți la Ștefan”, „Orașul din oraș” și „Curțile interioare”. Îndemnul acestora este de a ne iubi orașul și de a ne implica mai mult, pentru o comunitate de cetățeni activi care vor face schimbări reale.

22089018_1774257589269123_3110373802096973030_nDespre proiectul Chișinău Capitală Europeană a Tineretului 2020 a cuvântat Andreea Bolea, reprezentantă a Consiliul Național al Tineretului din Moldova, organizație responsabilă de procesul de pregătire a dosarului pentru obținerea acestui titlu. Rațiunea practică pentru atingerea acestui țel constă în creșterea popularității Chișinăului, dezvoltarea turistică, în același timp, facilitând strângerea fondurilor și obținerea granturilor pentru optimizarea vieții culturale, economice și sociale. Ambiția proiectului vizează apelul participării și implicării active a tinerilor în procesul decizional pentru a-și realiza visurile și idealurile.

22089237_1774257702602445_8705725779276892421_nUltimul a vorbit Andrei Chistol, Secretarul de Stat al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, care a prezentat Programul Uniunii Europene „Europa Creativă”. În cadrul programului pot solicita finanțare pentru proiectele sale în proporție de 50-60% asociațiile și organizațiile non-guvernamentale ce activează în domeniul culturii. Sarcina ministerului este de a oferi suport informativ și instructiv în scrierea și elaborarea proiectelor pentru eficiența rezultatului, depunerea proiectului și obținerea finanțării. Miza esențială constă în mobilizarea artiștilor, dezvoltarea politicilor culturale și cooperarea ministerului cu reprezentanți ai societății civile.

În concluzie, activiștii civici s-au pronunțat asupra lipsei de motivare și indiferenței cetățenilor față de treburile obștești, recunoscând necesitatea de implicare a fiecărui cetățean sceptic, sarcină ce le revine mobilizatorilor comunitari, care adesea sunt blamați nejustificat pentru așa-zisa apartenență politică și beneficii ascunse din activitățile pe care le desfășoară. Indiferent de specificul și obiectivele inițiativelor civice, dificultățile și succesele obținute, rostul reprezentanților societății civile presupune îmbunătățirea calității vieții în cadrul statului și apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Text: Cristina Railean