După tragedia de la Paris soluţiile pentru criza refugiaţilor devin mai dificile.

Este imperativ ca aceste soluţii să nu-i preocupe doar pe intelectuali, pe studenţi şi pe militanţii pentru drepturile omului.

Europa are nevoie de toate vocile sale, nu doar de cele ale guvernelor.

Noi, cetăţenii independenţi ai ţărilor din Europa centrală şi orientală, insistăm să ne facem auziţi!

Şocul recentelor asasinate săvârşite în Franţa de către terorişti ai IS aduce din nou în actualitate opoziţia dintre şovinismul închis şi umanismul deschis. Uniunea Europeană este din nou atacată de provocările venite din partea politicienilor conservatori care îi proclamă sfârşitul şi reintroducerea frontierelor naţionale protejate. Se vorbeşte despre sfârşitul multiculturalismului şi despre ameninţarea unui fascism islamic. Persoanele de sensibilitate liberală sunt stigmatizate ca responsabile pentru atacurile teroriste de la Paris, pentru faptul că sprijină enormele diluvii de imigranţi. Un politician bulgar a vorbit chiar despre „ghetouri ale toleranţei”. Polonia, care nu are decât o experienţă foarte limitată a coabitării cu comunităţi musulmane, a anunţat un refuz categoric de a primi refugiaţi.

Noi, cetăţenii, ştim că conflictele din Africa şi din Asia vor continua să genereze fluxuri enorme de refugiaţi. Aceşti oameni vor căuta, cu încă şi mai multă disperare, azil în ţările democratice şi mai atrăgătoare din punct de vedere economic ale Uniunii Europene. În ochii noştri, este de netăgăduit că în căutarea unei soluţii pentru refugiaţi, Europa trebuie să-şi păstreze principiile umaniste, precum dreptul de liberă deplasare, dar şi o solidaritate practică şi nu abstractă cu refugiaţii! Avertizăm că emergenţa populismului, a xenofobiei, a rasismului, a naţionalismului extrem şi a islamofobiei va genera o amplificare a euroscepticismului. Respingem ca ilegitime apelurile discriminatorii ale liderilor mai multor ţări ale UE. Aceste apeluri vor restabili concepţii (neo)fasciste respinse după cel de-al Doilea Război Mondial. Avertizăm că sub ochii noştri, tot mai mulţi tineri şi oameni mai în vârstă se vor mobiliza împotriva refugiaţilor într-o revanşă neprevăzută a noului/vechiului naţionalim împotriva toleranţei liberale.

Suntem conştienţi că mişcarea fără precedent a oamenilor care fug în panică din ţările lor cu preţul unui risc teribil, fiind supuşi racket-ului traficanţilor de carne vie, va pune la îndoială poziţia importantă a Germaniei. Căutarea de către cancelara Angela Merkel a unei politici adecvate cu privire la refugiaţi va fi din nou atacată. Cei care resping dispoziţiile convenţiilor drepturilor omului şi ale dreptului internaţional al refugiaţilor devin tot mai numeroşi. Refuzul unei agende rezonabile a activităţilor de primire, distribuţie şi integrare a oamenilor cu statut de refugiaţi, va deveni mai vehement. În calitate de analişti ai proceselor migratorii, avertizăm că schimbările climatice ireversibile vor produce şi mai multe valuri migratorii fără sfârşit. În acest context considerăm politica guvernelor Ungariei, Poloniei, Sloveniei, Slovaciei, Macedoniei, Croaţiei, României sau Bulgariei, ca fiind o politică mioapă şi egoistă, căci ea are efecte catastrofice asupra calităţii democratice a societăţilor lor şi ignoră fragilitatea vieţii umane.

Noi, pedagogi, jurnalişti, traducători, apărători ai drepturilor omului, declarăm:

Deşi ţările noastre au o creştere economică slabă şi un nivel de trai nesatisfăcător, noi trebuie să urmăm în continuare principiile responsabilităţii faţă de cei slabi şi vulnerabili. Guvernele noastre sunt într-o tot mai mare măsură alese printr-un vot populist, în vreme ce partidele de extremă dreaptă devin mereu mai atrăgătoare pentru o tot mai mare parte a populaţiei. Suntem conştienţi că până acum, dar cu atât mai mult după actele teroriste săvârşite în inima Europei, lipsa totală a dezbaterii informate cu privire la aceste probleme va deveni norma cotidiană! Susţinem politicile „porţilor deschise” pentru femeile, bărbaţii şi copii din Africa, Afganistan, Irak, Siria! Pentru noi, ridicarea de ziduri de-a lungul frontierelor este o manifestare a non-libertăţii, a xenofobiei, a prejudecăţilor. Aceste sârme ghimpate distrug credinţa şi voinţa tinerelor noastre democraţii de a urma principiile dreptului internaţional. Protestăm împotriva acestor paşi în spate, către străvechi practici autoritare, în care minorităţi oligarhice şi elite anti-liberale gestionează treburile publice. Avertizăm cu toată răspunderea, şi profund decepţionaţi, că trusturile media din Europa Centrală si de Est înmulţesc zi de zi mesaje generate de frică, de egoismul colectiv şi de izolaţionismul naţional. În locul imperativului etic al compasiunii pentru fugarii din calea războaielor şi a dictaturilor, canalele media impun solitudinea patriotică, conformismul şi consumul de bunuri şi de securitate.

Noi, oameni de ştiinţă, scriitori, dascăli, studenţi, cetăţeni ai Uniunii Europene, declarăm cu fermitate – nu suntem de acord! Dacă guvernele noastre închid frontierele şi ridică ziduri, riscurile vor creşte. Realitatea refugiaţilor cere strategii pentru dezvoltarea potenţialului uman, demografic, economic al societăţilor gazdă, pentru a le ameliora capacităţile de benevolat şi pentru a stimula toleranţa. Spunem „nu respingerii” şi „da cooperării eficiente”! În ciuda ororii ofensivei teroriştilor şi a numărului crescând de victime nevinovate ale atentatelor barbare, noi nu putem nega funcţia esenţială a Europei: solidaritatea umană. Facem un apel să combatem împreună rasismul, legislaţia împotriva emigranţilor, discriminarea străinilor, tratamentul refugiaţilor ca nişte numere, ca o povară, ca fiinţe inferioare.

Să păstrăm imaginea Europei ca dialog. Să nu transformăm Uniunea Europeană într-o multitudine de parcele înconjurate de sârmă ghimpată, în care filistini autosuficienţi nu fac decât să-şi consume iluzia lor de bunăstare.

Sofia, 15 noiembrie 2015

Traducere de Vladimir Creţulescu.

 

Semnatari:

Bulgaria:

Anastasia Pashova, Anna Krasteva, Antony Todorov , Viktor Lilov, Denitsa Sacheva, Diana Ivanova, Antonina Zhelyazkova, Evgeniya Ivanova, Elena Dyankova, Emil Koen, Zlatko Enev, Ivaylo Dichev, Ivan Evtimov, Kristina Popova, Lilyana Deyanova, Maya Grekova, Mihail Ivanov, Malina Petrova, Marieta Tsanova, Marin Bodakov , Marina Lyakova, Martina Baleva, Mariya CHeresheva, Marko Haydinyak , Marta Metodieva, Mitko Novkov, Monika Pisankaneva, Nadya Danova, Nidal Klayf, Nikolay Aretov, Nurie Muratova, Radost Nikolaeva, Petar Vodenicharov, Svetla Bachvarova, Silviya CHoleva, Petar Krastev, Toni Nikolov, Yuliana Metodieva, Georgi Karasimeonov. A se vedea aici apelul în bulgară şi lista completă a semnatarilor bulgari.

România:

Ioan Pânzaru, Lazăr Vlăsceanu, Radu Toma, Marius Lazăr, (listă deschisă)…

Polonia:

Anna Pacześniak

Moldova:

Petru Negură, Andrei Cuşco, Vitalie Sprînceană, Svetlana Suveică, Dorina Roşca (listă deschisă)…

Pentru a semna acest apel, vă rugăm să lăsaţi mai jos un mesaj scris în acest sens, completînd formularul de comentarii.