[label shape=”” type=””] Iulian Edera [/label]

 

Datorită evenimentelor recente din sistemul bancar și piața valutară, comunicatele oficiale ale Băncii Naționale se bucură de o atenție deosebită. Obiectivul acestor comunicate este, în mare parte, calmarea spiritelor. Însă e greu de afirmat că acest obiectiv este atins. În mare parte eșecul e datorat problemelor enorme cu care se confruntă BNM, probleme parțial datorate pasivității sale în calitate de organ de reglementare a sistemului bancar. Dar o comunicare deficientă contribuie mai degrabă negativ la atingerea scopului propus, comunicarea fiind o unealtă esențială în arsenalul unei bănci centrale. În ultimă instanță, comunicarea proastă știrbește din credibilitatea BNM, iar credibilitatea este principalul activ al unei bănci centrale. O bancă centrală lipsită de credibilitate nu-și poate îndeplini funcția de bază şi anume asigurarea stabilității prețurilor și a sănătății sistemului financiar. În cele ce urmează voi examina un exemplu recent care susține această teză.

Probabil cel mai discutat exemplu de comunicare deficientă a Băncii Naționale este discursul din mai al guvernatorului Drăguțanu în fața Parlamentului, în care dânsul a utilizat rata de schimb la zi (din mai 2015) pentru a evalua valoarea în euro a pierderilor suferite în noiembrie 2014. În cele ce urmează discutăm un exemplu mai recent.

Esența problemei

Din briefingul recent al vice-guvernatorului Moloșag dedicat pieței valutare din R. Moldova, se creează impresia că BNM consideră că scăderea deficitului balanței comerciale reprezintă un factor care contribuie la deprecierea leului (1). Asta contravine logicii economice elementare și sugerează o confuzie în mințile persoanelor care au scris textul declarației. În plus, guvernatorul operează cu cifre care nu pot fi confirmate din surse deschise. Acum mai pe lung.

La conferința sa de presă, dl. Moloșag a dat mai multe explicații deprecierii. Unele sunt de conjunctură (demisia guvernului, dezastrul bancar, suspendarea misiunii FMI), altele țin de evoluția componentelor balanței de plăți. Printre ele, evident, se numără și comerțul internațional. Vice-guvernatorul BNM spune (citez mot-à-mot):

„Vedem o ajustare a comerțului pe care noi am anticipat-o. Pentru cinci luni ale anului 2015, fluxul net pentru operațiunile de export-import de mărfuri și servicii este de 454 milioane în comparație cu 755 milioane în 2014, adică 40 la sută în comparație cu anul trecut. Deci exportul este mai mic, respectiv importul este mai mic si fluxul net aferent acestor operațiuni este mai mic.”

Acest citat trezește mai multe întrebări de ordin statistic și economic.

Puțină statistică…

În primul rând, de unde vin cifrele citate de vice-guvernator? Balanța de plăți ascunsă pe BNM.md (scriu „ascunsă” deoarece informația pe situl nou este organizată cam tot atât de logic ca gunoiul în urnă) nu oferă informații compatibile cu cele menționate de vice-guvernator. Să începem cu $755 milioane menționate pentru anul 2014. Deficitul balanței bunurilor și serviciilor pentru primul trimestru 2014 era de $635 milioane, în creștere la 1,364 milioane în primele șase luni. Deci, în primele cinci luni era vorba de un deficit de aproximativ $1.1 miliarde, mult mai mult decât 755 milioane.

Aceleași concluzii le facem și în baza datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Conform statistica.md (care, din fericire, nu și-a schimbat designul și navigația), în primele patru luni ale 2015 (statistica pentru luna mai încă nu este publică), deficitul balanței comerciale pentru bunuri (fără „servicii”) era de 666 milioane, față de 893 milioane în 2014. Pentru primele 5 luni ale 2014 deficitul era de $1,126 milioane. Tradițional, contul serviciilor este practic balansat (fluxul net aproape de zero), și deci din nou revenim la concluzia ca balanța netă la bunuri și servicii pe cinci luni ale anului 2014 era de circa 1.1 miliarde față de 755 milioane invocate de vice-guvernator. Iar, în baza datelor la comerțul cu bunuri pentru patru luni, constatăm că deficitul s-a redus cu circa 25% (vice-guvernatorul a invocat 40% pe cinci luni).

… Şi economie.

Aşa sau altfel, e cert că avem un deficit comercial (atât la bunuri, cât și la bunuri și servicii), și că acest deficit a scăzut considerabil în 2015. Și aici domnul Moloșag are dreptate – din momentul în care scad alte surse de valută, balanța comercială se redresează automat. Câteva exemple: mai puține remitențe înseamnă mai puține mașini de spălat importate; mai puține granturi agricole de la UE înseamnă mai puține mașini agricole importate, mai puține investițiile directe străine (ISD) înseamnă mai puțin utilaj industrial. Dar în toate aceste cazuri balanța comercială joacă un rol pasiv; ea reflectă schimbări în alte componente ale balanței de plăți. Și, cel mai important, scăderea deficitului comercial nu poate fi invocată drept factor care afectează negativ cursul valutar. Prin definiție, scăderea deficitului comercial reprezintă o contractare a cererii nete din partea sectorului real pentru valută străină. Iar această scădere nu poate decât atenua presiunea din piața valutară, presiune care provine în mare parte din alte componente ale balanței de plăți. Mai pe scurt, cuvintele guvernatorului creează impresia unei gafe de nivelul anului întâi de facultate.

Cum ar fi trebuit comunicată analiza?

Această confuzie putea fi evitată într-o manieră elementară dacă dl. Moloșag ar fi prezentat separat analiza exporturilor și a importurilor. Exporturile de bunuri au scăzut cu 16% în primele 4 luni (statistica.md); prin urmare, oferta de valută din partea exportatorilor a scăzut. Iar aceasta, într-adevăr, reprezintă o presiune asupra pieței valutare. Totuşi, contractarea importurilor a atenuat parțial impactul, odată ce au scăzut și ele – pur mecanic – ca urmare a factorilor menționați mai sus (remitențe, ISD și asistență externă în scădere). E cert că importurile au scăzut suplimentar și în urma deprecierii leului, dar aceasta reprezintă deja o urmare secundară a echilibrului din piața valutară, nu o cauză. Aceste explicații detaliate n-au fost făcute și, repet, din briefing se creează impresia că cei de la BNM nu cunosc lucruri elementare.

Revenind la discrepanțele statistice, este cel mai probabil că vice-guvernatorul operează cu un concept mai îngust al comerțului internațional de bunuri și servicii decât cel din balanța de plăți (e vorba, posibil, de transferuri internaționale aferente exporturilor și importurilor procesate prin sistemul bancar). Dar utilizarea unor surse de date diferite are beneficii dubioase, odată ce aceasta complică verificarea cuvintelor vice-guvernatorului și deci știrbește credibilitatea lor. Iar dacă BNM consideră că anume aceste concepte sunt cele mai relevante, apoi declarația publică a vice-guvernatorului urmează să fie însoțită de un document tehnic publicat pe BNM.md (în speranța că cineva îl va găsi acolo), care ar explica exact sursa tuturor datelor, ar prezenta analiza detaliată (separând exporturile de importuri, spre exemplu).

În loc de concluzie

BNM își exprimă deseori frustrarea față de jurnaliștii economici din Moldova când aceștia demonstrează neînțelegerea unor concepte ce țin de balanța de plăți, piața și rezervele valutare, politica monetară. Recent BNM a organizat și un seminar educațional la acest subiect pentru jurnaliști și alți doritori – o inițiativă salutabilă. Dar exemplul briefingului vice-guvernatorului Moloșag demonstrează că neînțelegerea jurnaliștilor parțial decurge din comunicarea confuză a Băncii Naționale. Repet, comunicarea este una dintre principalele pârghii la dispoziția unei bănci centrale; e cazul ca BNM să învețe cum să profite de această pârghie din plin. Asta dacă comunicarea confuză a BNM nu reprezintă o strategie care urmărește alte scopuri…

 


(1) Balanța comercială reprezintă diferența dintre exporturi și importuri. Balanța comercială este o componentă a balanța de plăți externe, care reprezintă totalitatea tranzacțiilor financiare transfrontaliere. În ultima instanță, aceste tranzacții determină oferta și cererea pe piața valutară și deci rata de schimb.

 

Sursă imagine: VIP Magazin.