[label shape=”” type=””] Tudorina Mihai & Corina Tulbure [/label]

 

Noi formațiuni politice au preluat puterea în marile orașe ale Spaniei. Madrid, Barcelona, Zaragoza, La Coruña, Cádiz și Santiago sunt conduse începând de sâmbătă de Primari din coalițiile locale de stânga alternativă[1], promovate de Podemos prin intermediul platformelor locale ca Ahora Madrid sau Barcelona en Comu. Este dovada că ”Da, se poate!” – Sí se puede –sloganul cu care au pornit la drum mișcările sociale în urma crizei economice, mișcări din care a luat naștere ulterior partidul Podemos, condus de Pablo Iglesias, cotat în prezent drept al treilea partid din Spania în opțiunile de vot pentru alegerile generale din noiembrie 2015.

Podemos nu s-a prezentat singur la alegerile locale și regionale din 24 mai. Nu a făcut asta pentru că fiind o formațiune politică nouă, constituită anul trecut înaintea alegerilor europene, nu dispune de o infrastructură teritorială suficient de puternică și organizată care să facă față unei asemenea bătălii. Rând pe rând, la nivel local, Podemos a constituit coaliții electorale împreună cu Stânga Unită (comuniști) sau Equo (partid ecologist), cu partide regionale de stânga și cu diverse grupuri de inițiativă cetățenești. Ecuația a unit experiența unor partide aflate la stânga socialiștilor, cu tensiunea adusă de mișcările sociale și cu un nou partid care nu avea un trecut corupt. Coalițiile electorale locale au fost prezentate drept candidaturi de unitate populară și au purtat denumiri precum: ”Ahora Madrid” (Acum Madrid), ”Barcelona en Comú” (Barcelona în Comun), ”Zaragoza en Común” (Zaragoza în Comun), Marea Atlántica (Mareea Atlantică, în La Coruña), Por Cádiz Sí Se Puede (Pentru Cadiz Da, Se Poate) sau Ganemos Córdoba (Câștigăm Cordoba).

Rezultatele au fost remarcabile: Platforma politică ”Barcelona en Comú”condusă de activista anti-evacuări Ada Colau a fost forța politică cea mai votată în Barcelona, cu 25% din voturi, iar ”Ahora Madrid” condusă de fosta judecătoare Manuela Carmena a fost a doua forță politică în Madrid, după populari, cu 32% dintre voturi.

Alegerile locale și regionale din 24 mai au fost urmate de săptămâni de negocieri între partidele politice pentru formarea majorităților de guvernare și desemnare a primarilor. Suspansul s-a menținut în unele localități până în ziua investiturii care a avut loc sâmbătă, 13 iunie.

Pe parcursul săptămânilor de negocieri post-electorale, atacurile între adversarii politici nu au încetat. Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol (PSOE- după sigla în limba spaniolă) a fost criticat de dreapta politică pentru că acceptă susținerea învestirii ca Primari a candidaților de ”stânga radicală” și că încheie acorduri pentru formarea majorităților de guvernare cu reprezentanți ai acestor platforme politice. Cu toate acestea, unii lideri de dreapta nu vedeau întru-totul excluse acordurile politice chiar și cu acești ”radicali” înspăimântători care ”amenință democrația occidentală”, dacă aceștia din urmă ar fi fost dispuși să renunțe la unele puncte din programul politic. Esperanza Aguirre, lidera Partidului Popular din Madrid, spunea la câteva zile după alegeri, că ar fi dispusă să încheie un acord cu ”Ahora Madrid” dacă ”propunerile de constituire a sovietelor în cartiere pică”. Se referea la un punct din programul politic al Ahora Madrid în care se prevedea creșterea puterii de decizie la nivel de cartiere și sectoare, datorită rolului important pe care îl au mișcările sociale organizate la nivel de cartier și care acum au intrat în Primăriile cartierelor. La scurt timp, Aguirre și-a retras declarația spunând că la mijloc a fost o neînțelegere, însă hashtag-ul#Soviets a explodat pe twitter în sute de comentarii și imagini ironice din partea votanților de stânga.

Guvernele locale de stânga din marile orașe și măsurile anunțate pentru primele luni de mandat

În Spania, Primarul este desemnat de majoritatea politică constituită în urma negocierilor care au loc după încheierea alegerilor locale. Așa se face că în Madrid de exemplu, chiar dacă formațiunea politică cea mai votată a fost Partidul Popular, lidera acesteia, Esperanza Aguirre, nu a reușit să câștige fotoliul de Primar, majoritatea de guvernare fiind constituită din Ahora Madrid și PSOE. Sâmbătă, lidera Ahora Madrid, Manuela Carmena, fostă judecătoare, în vârstă de 70 de ani, a devenit noua Primăriță a orașului, punând capăt unei perioade de 24 de ani în care dreapta a fost la putere.

Manuela Carmena a anunțat cele cinci măsuri urgente pe care urmează să le implementeze în următoarele 100 de zile de guvernare, cinci măsuri care au fost votate în prealabil în cadrul unui proces deschis de participare cetățenească pentru elaborarea programului său electoral:

  • Oprirea evacuărilor oamenilor din case și garantarea unui spațiu de locuire pentru toți cetățenii Madridului.
  • Oprirea proceselor de privatizare și externalizare a serviciilor publice și a vânzării de patrimoniu public (din cauza privatizărilor prețul multor servicii publice a crescut mult în ultimii ani);
  • Garantarea utilităților de bază (apă, lumină) pentru cei cu venituri mici.
  • Facilitarea accesului la serviciile de sănătate pentru toți locuitorii Madridului, indiferent de situația lor administrativă. Anterior, Partidul Popular restrânsese accesul la sănătate atât pentru spaniolii care aveau peste 26 de ani și care nu cotizaseră, cât și pentru imigranții care nu cotizează.
  • Elaborarea unui plan urgent pentru accesul pe piața muncii pentru tinerii și pentru cei aflați în șomaj de mai mulți ani.

Alte măsuri din programul Ahora Madrid se referă la: derularea unui proces de auditare a conturilor Primăriei care să scoată la iveală modul în care au fost încheiate anumite contracte pentru lucrările publice, precum și contractele de finanțare; auditarea vânzărilor de patrimoniu; restructurarea datoriei prin renegocierea dobânzilor, extinderea perioadei de amortizare și a datei de rambursare; elaborarea unei strategii de re-intrare în administrarea publică a unor servicii publice; crearea unei bănci publice municipale din care să se finanțeze proiecte sociale, asigurarea identificării agenților de poliție prin însemne vizibile care să permită oricărui cetățean să-i reclame în caz de abuz; crearea unui Consiliu pentru Egalitate de Gen; extinderea orarului deschis publicului în mai multe instituții educaționale, culturale și sportive (biblioteci, centre culturale, complexe sportive).

În Primăria din Barcelona va guverna platforma Barcelona en Comu, sprijinită de Stânga Republicană din Catalonia (ERC, după sigla în catalană), de Partidul Socialiștilor din Catalonia (PSC) și parțial de CUP CapGirem Barcelona (independentiști de stânga). Lidera acestei platforme politice, Ada Colau, este o activistă anti-evacuări din mișcarea persoanelor afectate de ipotecă (Plataforma de los Afectados por la Hipoteca, PAH), extrem de activă în ultimii ani, care a reușit să facă din problema evacuărilor din case o temă politică de primă importanță în Spania.

Pentru primele luni din mandat, Barcelona en Comu va urmări implementarea unui ”Plan de Șoc” care să transforme în măsuri concrete unele din cele mai urgente revendicări cetățenești. Este un plan ambițios care schimbă prioritățile administrației publice locale în așa fel încât să se acorde o mai mare atenție cartierelor sărace și cetățenilor aflați în situații sociale dificile. Planul vizează următoarele măsuri, însoțite și de estimări ale alocărilor bugetare pentru aplicarea lor:

  • Crearea a 2.400 de locuri de muncă, în mod indirect, în domenii ce vizează reamenajarea locuințelor, managementul deșeurilor, micro-afaceri de cartier, servicii sociale pentru copii, vârstnici și persoane dependente. Nu se urmărește doar simpla creare a locurilor de muncă ci și garantarea unor condiții și salarizări de calitate pentru toți angajații Primăriei și ai firmelor sub-contractate.
  • Locuință. Inițierea negocierilor cu băncile care amenință cetățenii cu evacuarea din case ca urmare a situațiilor de neplată a creditelor ipotecare; cedarea apartamentelor goale spre închiriere familiilor care au nevoie de adăpost, crearea unei comisii care să studieze posibilitățile pe care la au autoritățile publice locale de a achiziționa preferențial apartamentele goale puse în vânzare. Pentru aceste măsuri Primăria Barcelonei va aloca fonduri în valoare de 50 de milioane de euro. Serviciile sociale deja au realizat un proiect pilot prin care persoanelor care se aflau în situație de stradă, nu aveau o locuință, li s-a oferit cu o chirie simbolică un apartament. Ceea ce ar putea părea în viziunea neoliberală o „pomană” pentru persoanele sărace este însă rezultatul unor calcule economice făcute chiar în stil neoliberal de către serviciile sociale care au ajuns la concluzia că ei vor cheltui mai mult cu o persoană care nu are un docimiciliu (sănătate, hrană, dependență) decât dacă Primăria ar oferi acestor persoane un apartament cu o chirie simbolică.
  • Hrană. Primăria va aloca 20 de milioane de euro pentru a consolida cantinele din grădinițe, școli, licee, case de vacanță pentru copii, precum și distribuirea de alimente prin metode care să evite stigmatizarea (acordarea unor cartele pentru alimente în loc de alimente propriu-zise);
  • Utilități. Primăria va negocia cu companiile furnizoare de utilități să nu mai practice tăierile de apă, gaz și electricitate acelor cetățeni care nu fac față cheltuielilor. De asemenea, se va realiza un audit asupra privatizărilor acestor servicii și se va elabora un studiu pentru a vedea în ce măsură aceste servicii pot fi trecute din nou în administrare publică.
  • Mobilitate. Extinderea gratuității transportului de la vârsta de 12 ani la 16 ani, precum și pentru grupele de persoane vulnerabile care vor beneficia de reduceri pentru cardul de transport trimestral. Vor promova un card de 50 de euro pe lună care să ofere acces la toate mijloacele de transport, tren, tramvai, bicing și închiriere mașini. Valoarea acestui proiect este estimată a fi de 5 milioane.
  • Un venit municipal complementar. BComú afirmă că va destina 25 de milioane de euro pentru a introduce Venitul Municipal pentru a completa veniturile familiilor care nu ajung la suma de 600 de euro.
  • Transparență. Pe lângă plafonul de 2200 de euro pentru politicienii aleși, Colau propune un audit pentru companii care semnaseră în trecut contracte cu Primăria, revizuirea subvențiilor care nu au fost necesare și eliminarea mașinilor oficiale.

În declarațiile în presă făcute luni, Ada Colau anunța că este vorba de un plan ambițios, dar e un plan realizabil, nu e utopic. Metoda pe care o va folosi va fi reorganizarea priorităților administrației publice, primele măsuri având în vederea oprirea evacuărilor și situația șomajului. Luni și-a început activitatea ca Primăriță cu o vizita în cartierul Nou Baris pentru a opri nouă evacuări din locuințe care erau programate de Bankia.

Deși la nivel național Partidul Popular a câștigat cele mai multe voturi, în orașele importante ale Spaniei, Primăriile sunt acum sub gestiunea formațiunilor de stânga cu politici clare anti-austeritate. Deocamdata, atât în Madrid, cât și în Barcelona, accentul se pune pe măsuri paliative pentru situația de urgență socială care există: evacuări, familii care nu pot asigura hrana copiilor, șomajul cronic. De remarcat că în marile orașe schimbarea a fost promovată de femei. Ada Colau este prima femeie care ocupă fotoliul de Primar al Barcelonei. Și în Badalona, unde guverna primarul acuzat de xenofobie față de comunitățile de români, Albiol, lidera coaliției de stânga Guanyem Badalona a fost învestită ca Primăriță.

[1] Pentru a distinge noile formațiuni de stânga de tradiționala stângă spaniolă reprezentată de Partidul Socialist, jurnaliștii și comentatorii politici spanioli apelează la expresii precum ”stânga alternativă”, ”progresistă” sau ”platformele cetățenești” (întrucât în coalițiile locale sunt incluse și inițiative cetățenești). Politicienii de dreapta le-au numit ”stânga radicală” sau ”extremistă”.

Notă: articolul a apărut inițial pe CriticAtac.ro.

Imagine de fundal: noul primar al Barcelonei, Ada Colau, a mers spre noul post de muncă, ca și anterior, cu metroul.
Sursă imagine de fundal.