[label shape=”” type=””] Vitalie Sprînceană [/label]

 

Raportul companiei britanice Kroll despre frauda din sistemul bancar moldovenesc a fost publicat lunea trecută, la miez de noapte, pe blogul președintelui parlamentului, Andrian Candu (blog s-ar putea să fie un titlu prea pretențios pentru un site cu 5 postări într-un an și ceva!). Documentul a fost imediat distribuit pe rețelele de socializare și o mare parte din comunitatea facebook l-a citit ”în direct” chiar în acea noapte – comentariile, mai scurte și mai lungi, mai competente și mai superficiale, au curs gîrlă. Adică un fel de maraton național de lectură. (Benedict Anderson zicea că o națiune se construiește prin lectura unor cărți comune. Raportul Kroll a fost, pentru cîteva ore, una din cărămizile din fundamentul națiunii civice moldovenești.)

Spre dimineață au apărut și primele comentarii dezamăgite: raportul indica un mare vinovat – Ilan Șor și descria în detaliu schemele utilizate de acesta, precum și rețelele de interpuși (ce includ un fost președinte de stat, un președinte al Federației de Tenis, jurnaliști, foști consilieri municipali etc.) – însă fixa aceste scheme și rețele într-un vid instituțional și de putere, ca și cum Șor ar fi jefuit cele trei bănci de unul singur.

Pentru orice observator (chiar şi) superficial al vieții politice moldovenești e clar însă că oricît ”geniu malefic” ar avea Ilan Șor, strategiile sofisticate ale acestuia au putut să funcționeze fie din cauza unei orbiri totale a tuturor instituțiilor de stat – CNPF, BNM, SIS, CNA (lucru destul de puțin probabil deoarece un miliard de dolari nu pot fi scoși pe ascuns fără a lăsa urme) fie cu complicitatea directă a acestora.

Altfel spus, raportul zice despre ce a făcut Șor, dar nu pomenește deloc despre ce nu au făcut instituțiile de stat care au funcția de a supraveghea domeniul (CNPF, BNM, SIS, CNA etc.).

Dacă cineva mai credea că Ilan Șor a reușit să fenteze într-un mod ”genial” instituțiile statului, ședința Parlamentului de joi, 7 mai, în cadrul căreia au fost audiați guvernatorul Băncii Naționale Dorin Drăguțanu, prim-ministrul Chiril Gaburici, șeful CNA Viorel Chetraru și procurorul general Cornel Gurin, a spulberat această iluzie (2). Din audieri a reieșit că ”raportul Kroll ar fi beletristică” (Chetraru), că instituțiile statului știu mai mult despre această fraudă decît apare în raport, că ”miliardul furat e un mit și că de fapt ar fi fost furați mult mai puțini bani” (Drăguțanu), că din Banca de Economii au furat, rînd pe rînd, toate guvernările și oricui nu i-a fot lene de la independență încoace…

La întrebarea firească: De ce atunci nu s-a făcut nimic, doar șeful CNA, Viorel Chetraru, a simulat un fel de auto-critică, aruncînd vina pe o presupusă deficiență de comunicare între instituții și un fel de lipsă de colaborare eficientă între ele… Un fel de vină colectivă ce nu aparține de fapt nimănui în particular.

Guvernatorul BNM a zis că el aștepta de la Guvern aprobarea unor hotărîri și întărirea unor mecanisme şi că ar fi putut să intervină abia după ce aceste hotărîri/mecanisme ar fi fost adoptate. (3)

Ceea ce nu înseamnă că dexteritatea și îndemînarea grupului Ilan Șor de a abuza anumite găuri din legislație (unele din ele intenționate, au zis cei audiați, sugerînd că autorii morali ai acestei fraude stau în fotolii de deputați) nu au avut partea lor de rol.

Complicitatea instituțiilor statului a fost însă decisivă.


Raportul Kroll: partea factuală
.

– În perioada iunie 2012–noiembrie 2014 a existat un efort coordonat pentru preluarea controlului asupra celor trei bănci. Schema e următoarea: Șor și asociații săi au crescut expunerea în cele trei bănci – BEM, Unibank, Banca Socială pînă au ajuns să dețină pachetul de control, apoi au crescut, printr-o serie de tranzacții complexe, lichiditatea băncilor – inclusiv prin intermediul unor împrumuturi între cele trei bănci și entități străine. Cele trei bănci au emis ulterior împrumuturi de multe milioane de dolari unor companii controlate sau conectate cu Ilan Șor. La sfîrșitul operațiunii, în doar 3 zile, din conturile celor trei bănci au dispărut mai mult de 767 milioane de dolari. (4)

– Gaura financiară creată la cele trei bănci – de Economii, Socială şi Unibank – ajunge la 18 miliarde de lei, dintre care 13,3 miliarde constituie creditele neperformante acordate, iar 4,7 miliarde – dobânzile neachitate (5).

– Operațiunea a fost complexă și a durat mai mult timp – schimbările în structura acționariatului la Unibank au avut loc pe durata a cîțiva ani.

– Rețeaua de persoane interpuse, care au ”cumpărat” acțiuni la Unibank, pe durata anilor 2012-2014 este impresionantă și include politicieni (de la putere și de la Opoziție), dar și alte persoane cunoscute (inclusiv jurnaliști!): fostul președinte Petru Lucinschi, fostul șef al Serviciului Vamal Viorel Melnic, tot el administrator al rețelei de magazine duty-free ale lui Ilan Shor și ex-membru al Comitetului Politic Executiv al Partidului Socialiștilor, exclus în martie curent, președinta Federației de Tenis din Moldova, Marina Tauber, jurnalistul Vladimir Novosadiuc, șeful redacției „RossiaToday” în R. Moldova, dar și șeful pazei de corp a omului de afaceri Gabriel Stati, Aurel Marinescu. (6)

Dacă cuiva îi plac lacrimile de crocodil, să citească reacția fostului președinte, Petru Lucinschi, la primele dezvăluiri din raportul Kroll, într-un interviu fascinant la radio Europa Liberă (7). Acesta se jură că nu a știut, că a fost mințit, că a avut încredere în Șor, că e șocat, că nu știu ce… Toate pentru a nu recunoaște că a participat, alături de Șor și alții, la un jaf al sistemului bancar în proporții deosebit de mari.

Nu mi se pare deloc absurdă o inițiativă de protest (petiție, apel) pentru lipsirea lui Petru Luchinschi de toate beneficiile ce i se cuvin ca fost președinte și fost funcționar public (pensie, privilegii, locuință de stat, pază dacă mai are, indemnizații etc.). E moral ca un fost președinte să „muncească” intens la destabilizarea sistemului bancar și la sărăcirea populației care-i plătește toate aceste privilegii?

– Potrivit unor surse, o mare parte din banii furați ar fi plecat din Moldova (8). Pe de altă parte, alte surse susţin că o altă mare parte din banii furați să fi fost întorși deja în Moldova, prin intermediul unor scheme cu participarea unor firme autohtone și off-shore, conectate cu alți politicieni și businessmani din Moldova (9). În sfîrşit, s-ar putea ca o parte din bani să fie investiți în unele obiecte din Moldova – aeroportul Chișinău – așa cum a lăsat să se înțeleagă Viorel Chetraru, șeful CNA (10).

Raportul Kroll: Teme pentru acasă. (Un fel de concluzie).

– Chiar a doua zi Judecătoria Buiucani l-a pus pe Șor sub arest… la domiciliu. Furtul unui miliard de dolari nu a fost suficient pentru instanță pentru a-i da măcar un arest de 30 zile, deși în alte cazuri, judecătoriile au dat cîte 30 zile de arest pentru cazuri mult mai puțin grave sau chiar pentru cazuri inventate, cum a fost cazul lui Pavel Grigorciuk și Mihail Amerberg care au stat cîte aproape 5 luni în arest pentru o acuzație inventată de ”intenție de răsturnare a puterii constituționale” (11).

Arestul lui Șor și eventuala lui judecare (dacă se întîmplă) vor arunca probabil lumină asupra gradului de implicare a establishmentului politic moldovean în acest jaf. Dincolo de adevăr însă, e nevoie și ca banii să fie recuperați. Ceea ce înseamnă că judecata ar trebui să aplice în acest caz și măsura de confiscare a averii vinovaților (sau vinderea activelor lor) pentru a compensa pierderile. Știind justiția moldovenească – care nu s-a încumetat încă să judece nici un funcționar înalt sau vreun oligarh – un scenariu cu confiscarea averii celor implicați mi se pare foarte improbabil. Cel mult Șor va sta 1-2 ani la pușcărie.

– Participarea unor personaje cheie din scena politică trecută și curentă în acest șir de tranzacții dubioase, tăcerea suspectă a organelor de control și monitorizare, cadrul legal ineficient (în mod intenționat!) – toate acestea sunt semnele unui stat care se află la cheremul unor puternice grupuri de interese ce nu se sfiesc să abuzeze de poziția lor și să construiască scheme prin care să extragă, din puțina sărăcie a țării, diferite resurse și privilegii. Moldova e un stat capturat și e bine că și unele organizații internaționale precum Banca Mondială, a început să vorbească pe șleau despre asta. (12) Pentru că în anumite cercuri academice despre acest lucru se vorbea de mult (13).

– Raportul Kroll a fost compilat rapid din surse publice – ziare, portaluri generaliste, reviste mondene, date publice ale Băncii Naționale, extrase de la Camera Înregistrării de Stat (fapt care vorbește despre starea jurnalismului economic de investigație din Moldova precum și calitatea expertizei economice a societății civile). Ar trebui de făcut o altă investigație despre cum s-au cheltuit 350 mii euro pentru un raport pe care chiar şi cel mai lacom ONG de analize economice îl putea face de 10 ori mai ieftin. Dar acesta este preţul pe care contribuabilii trebuie să-l plătească, pe lîngă miliardul furat, pentru incapacitatea şi lipsa de independenţă a justiţiei în RM.

P.S. Din raportul Kroll nu reiese în niciun fel legătura dintre furtul miliardului de dolari și scandalul fluctuațiilor valutare din luna februarie.

Referințe:

  1. Andrian Candu. Raportul Kroll. http://candu.md/opinii/raportul-kroll/
  2. Ședința Parlamentului Republicii Moldova din 7 mai 2015. https://www.privesc.eu/arhiva/61603/Sedinta-Parlamentului-Republicii-Moldova-din-7-mai-2015
  3. Veaceslav Negruță. Voila! https://vnegruta.wordpress.com/2015/05/10/voila/
  4. CNN Money. How to steal $1 billion in three days. http://money.cnn.com/2015/05/07/news/economy/moldova-stolen-billion/index.html?sr=fbmoney050715billionsteal0300story
  5. Epoch Times România. Cum să furi miliarde: Raportul Kroll nu este decât un rezumat al informaţiilor de la BNM. http://www.epochtimes-romania.com/news/cum-sa-furi-miliarde-raportul-kroll-nu-este-decat-un-rezumat-al-informatiilor-de-la-bnm—233150
  6. Ziarul Național. COINCIDENȚE SURPRINZĂTOARE în cazul off-SHOR-urilor implicate în furtul de la BEM. http://ziarulnational.md/miliardele-din-off-shor-uri/
  7. Petru Lucinschi: „E o ruşine pentru noi, o lovitură foarte mare, în noi ca oameni, în imagine”. http://www.europalibera.org/content/article/26997846.html
  8. Veaceslav Negruță. Krolling la rece. https://vnegruta.files.wordpress.com/2015/05/krolling-la-rece.pdf
  9. Realitatea.md. Familia Filat ar fi beneficiat de banii furați de la BEM. Vezi legătura dintre firmele lui Shor, indicate în raportul Kroll, și Caravita Co. http://www.realitatea.md/kroll-suspecteaza-de-furtul-miliardului-de-euro-firmele-care-au-adus-banii-pe-contul-firmei-de-inuta-de-familia-lui-vlad-filat_20225.html
  10. Realitatea.md. După anunțul lui Chetraru că banii de la BEM sunt în aeroport, contractul de concesionare a acestuia va fi verificat. http://www.realitatea.md/kroll-suspecteaza-de-furtul-miliardului-de-euro-firmele-care-au-adus-banii-pe-contul-firmei-de-inuta-de-familia-lui-vlad-filat_20225.html
  11. Newsmaker.md. «Дело Antifa Rezist»: миф о попытке госпереворота в Молдове. http://newsmaker.md/rus/novosti/delo-antifa-rezist-mif-o-popytke-gosperevorota-v-moldove-11868
  12. Newsmaker.md. Отчет Всемирного банка о ведении бизнеса в Молдове: взятки растут, число проверок увеличивается, доверие к судам падает. http://newsmaker.md/rus/novosti/otchet-vsemirnogo-banka-o-vedenii-biznesa-v-moldove-vzyatki-rastut-chislo-proverok-12426  Raportul Băncii Mondiale la care face referință articolul se găsește aici: http://www.worldbank.org/content/dam/Worldbank/document/eca/moldova/Moldova-Investment-Climate-ro.pdf
  13. Theodor Tudoroiu. Democracy and state capture in Moldova. Democratization. 2014. DOI:    10.1080/13510347.2013.868438.