[label shape=”” type=””] Valentin Lozovanu [/label]

 

1. Importanța principiului transparenței în administrarea AOD

Discuțiile privind disponibilitatea informației cu privire la AOD (Asistența Oficială pentru Dezvoltare)[1] și felul în care este aceasta utilizată de către instituțiile de stat precum și de organizațiile vizate, responsabile să pună în aplicare proiecte din contul acestor fonduri şi care activează în general în Republica Moldova[2], captează o atenție sporită din partea publicului. O varietate de percepții persistă în societate despre măsura în care această asistenţă  contribuie la dezvoltarea țării. AOD reprezintă una din puținele resurse semnificative pe care statul le are la dispoziție pentru a le folosi în scopul modernizării societății, reprezentînd o pîrghie atît din punct de vedere politic, prin felul în care aceasta este condiționată de o serie de reforme, cît și economic, sub forma unui suport din partea comunității donatorilor pentru îndeplinirea obiectivelor pe care și le-a trasat societatea moldovenească în strategiile sale de dezvoltare pe termen mediu și lung. Totuși, atît datorită tehnicității domeniului, lucru care complică înțelegerea acestuia, cît și a lipsei de a lungul timpului al accesului complet la informație din partea donatorilor și a Guvernului , dar și a expertizei modeste pe care societatea civilă o deține la acest subiect, deseori persistă o confuzie referitor la impactul acesteia asupra dezvoltării țării. În acest context, principiul transparenței are un rol primordial în informarea publicului despre eficiența, eficacitatea și relevanța ajutorului pentru dezvoltare oferit Moldovei și promovarea responsabilității reciproce al autorităților și societăților civile din țările donatoare și din țara beneficiară.

 

 2. Inițiativele de transparentizare a AOD la nivel mondial

O serie de documente au fost semnate la nivel internațional de către țări și organizații donatoare și Guvernul Republicii Moldova, cum ar fi Declarația de la Paris 2005, Accra (2008) și Busan (2011)[3], pentru eficientizarea asistenței externe urmată de inițiativa globală IATI[4] (2008) (Inițiativa de Transparentizare Internațională a Ajutorului pentru Dezvoltare) șiParteneriatul Global[5].

Putem observa astfel că inițiativa de transparentizare se datorează mai degrabă unor măsuri multilaterale globale (decît unilaterale ale Moldovei), apărută ca un rezultat al presiunilor comune, exercitate de unele guverne ale țărilor în dezvoltare care aveau nevoie de o informație completă, calitativă și oportună privind asistența donatorilor pentru finanțarea obiectivelor pe care acestea și le-au trasat în strategiile de dezvoltare. În același timp, această iniţiativă a fost influențată și de grupurile de presiune din interiorul țărilor donatoare (ONG-uri, partide politice, universități, sectorul privat etc.) care doreau un control mai bun asupra finanțelor publice pe care birocrația le cheltuie pentru ajutorarea țărilor în dezvoltare. În final, aceste eforturi s-au răsfrînt și asupra politicilor donatorilor, astfel încît guvernele donatorilor, dar și cele ale recipienților, să răspundă rigorilor de transparentizare pentru eficientizarea asistenței pentru dezvoltare.

 

3. Inițiativele de transparentizare ale AOD în Moldova

La nivel de țară, inițiativele internaționale la care Guvernul s-a alăturat au fost întărite prin intermediul Principiilor de parteneriat din 2006[6] și cele din 2010[7], cu un plan de implementare semnate între donatori și Guvern. Principiul transparenței a fost întărit și prin adoptarea Regulamentului[8] privind cadrul instituțional și mecanismul de coordonare al asistenței externe acordate RM de către organizațiile internaționale și țările donatoare[9] care vine să instituționalizeze mecanismul de eficientizare al AOD. Ca urmare a obligațiilor asumate, Guvernul a lansat recent[10] o nouă platformă de gestiune a asistenței externe în baza programului (soft) Development Gateways[11], care o înlocuieşte pe una mai veche, pe baza  unui soft învechit, IDEA[12], care nu mai răspundea necesităților de gestionare atît a Guvernului și donatorilor cît și din punctul de vedere al posibilităților oferite de aceasta pentru informarea societății. Înlocuirea vechiului program cu Development Gateways, o măsură salutabilă deși oarecum întîrziată[13], a permis o mai bună coordonare a eforturilor, o responsabilizare a actorilor atît față de beneficiari cît și faţă de societatea țării donatoare, pentru eficientizarea AOD oferite. În mod evident, costurile unei baze de date sînt mai mici decît deficiențele care pot apărea din cauza lipsei unei transparențe în cheltuirea fondurilor din ajutor extern. Acestea nu pot constitui decît o parte minoră din volumul AOD acordat pentru dezvoltarea țării. Totuși, platforma a apărut destul de tîrziu și doar ca urmare a unor inițiative de transparentizare internaționale, alături de alte principii pentru eficientizarea AOD.

În Republica Moldova, a persistat mult timp o lipsă de atenție faţă de transparentizarea AOD atît din partea instituțiilor guvernamentale, care trebuie să facă publică această informație, cît și din partea comunității donatorilor, care nu făceau publică toată informația despre ajutor. Nici societatea civilă nu formula cerințe și nu a reușit să acumuleze o suficientă înțelegere a acestui domeniu (probabil și datorită specificului finanțării activității lor). Mai mult ca atît, în cadrul aparatului birocratic (care răspunde rigorilor normei legale, dar și inițiativelor politicului) a circulat uneori și percepția eronată potrivit căreia datele privind această asistenţă ar reprezenta o informație de ordin intern. Astfel, accesul la anumite categorii de informație se dovedea destul de anevoios și limitat[14]. Acest lucru e cu atît mai regretabil cu cît transparența are un rol critic în eficientizarea AOD prin reducerea conflictelor de interese, stimulentelor de corupere, fungibilitatea[15] și o mai bună orientare spre necesitățile populației statelor în dezvoltare.

Un aspect important care limitează transparența în utilizarea AOD îl reprezintă lipsa unor rapoarte de monitorizare și evaluare care ar oferi o informație detaliată prin estimarea eficienței și eficacității suportului extern, aliniate la prioritățile naționale. Practica curentă a principalei autorități pentru coordonarea AOD[16] prevede elaborarea unui raport anual de monitorizare (la moment avem două pentru 2011, 2012). Deși se observă unele încercări de estimare a rezultatelor proiectelor pe prioritate, acestea sînt încă destul de generale[17] și nu permit estimarea eficienței implementării acestor proiecte, corelate mai strîns cu realizarea priorităților de dezvoltare a țării. Astfel, aceste rezultate nu măsoară alinierea obiectivelor proiectelor la (sub-)prioritățile/activitățile prevăzute de strategiile de dezvoltare, contribuția financiară alocată fiecărei priorități și realizările în atingerea scopurilor (progresul implementării ca activitate de monitorizare) precum și pentru toată perioada de implementare a strategiei (pe final, ca evaluare).

Pe lîngă Cancelaria de Stat, și ministerele elaborează rapoarte, fiecare răspunzînd de proiectele implementate în sectorul propriu. Dacă rapoartele anuale ale Cancelariei de Stat mai încearcă să ofere măcar o estimare generală a felului în care acțiunile finanțate din surse externe au contribuit la realizarea priorităților din strategii, apoi cele a ministerelor seamănă mai degrabă cu niște rapoarte de progres. Astfel, informația pe care acestea o oferă se limitează la a aduna realizările fiecărui proiect, care sînt apoi grupate în mod vag după priorități fără a se încerca estimarea contribuției acestora la realizarea priorităților din documentele naționale de planificare strategică[18]. Rezultatele proiectelor pot oferi o descriere a ceea ce a fost făcut, dar ele nu permit o concluzie validă despre impactul ajutorului extern pentru dezvoltare asupra politicilor.

Nici în cazul donatorilor nu putem afirma că lucrurile stau substanțial mai bine. O bună parte din ei nu-și fac publice rapoartele lor de monitorizare și evaluare (cu unele excepții, în cazul Băncii Mondiale, ocazional programele UE, Suedia (Sida), unele instituții și agenții ONU) sau prezintă niște rapoarte mai degrabă narative de progres, care nu examinează ce a fost și nu a fost realizat, cum și de ce. Astfel, aceștia fac mai degrabă referință la suma activităților lor, fără a efectua o evaluare temeinică (individual sau împreună cu Guvernul, alți donatori din sector) despre reușita asistenței în sprijinul priorităților de dezvoltare ale Guvernului. O bună parte din donatori implementează proiectele lor de sine-stătător sau prin intermediul ONG-urilor, al unităților de implementare paralele[19] sau al altor agenții donatoare implementatoare, fapt care exclude proiectele din sistemul național de monitorizare și evaluare și face astfel colectarea datelor și analiza dificilă și solicitantă pentru capacitățile și așa reduse ale autorităților[20].

 

4. Noua platformă de gestiune a asistenței externe (Development Gateways). Deficiențele care limitează aplicarea principiului transparenței AOD în Moldova

Totuși, în ce măsură situația s-a îmbunătățit în acest moment?

Prezenta platformă de gestionare a AOD reprezintă indiscutabil o îmbunătățire notabilă, deși anumite aspecte esențiale, n-au reușit a fi înlăturate. Development Gateways, funcționînd în baza principiului de deschidere a accesului la date și interconectare a utilizatorilor, permite o mai bună coordonare dintre instituțiile care gestionează programe/proiecte din fondurile AOD și organizațiile financiare. De asemenea, această nouă platformă contribuie la o informare mai oportună a autorităților cu privire la predictibilitatea și termenii AOD, o localizare și eficientizare a lucrului funcționarilor angajați în acest proces[21], precum și depozitarea informației într-un format accesibil pentru uzul intern (memoria instituțională) și publicului larg. În rezultat, aceasta va putea contribui la creșterea capacității de absorbție, intensificarea proceselor de coordonare și luarea unor decizii mai informate de către părțile implicate în cadrul  monitorizării și evaluării AOD.

În același timp, noua platformă are și o serie de deficiențe care reduc aplicarea principiului de transparență pentru toată informația relevantă privind AOD. În primul rînd, aceasta nu permite măsurarea unui criteriu primordial și anume a contribuției donatorilor la susținerea priorităților (alinierii) din principalul document de dezvoltare al țării (Strategia Naţională de dezvolare (SND) “Moldova 2020”). Nici Development Gateways, nici site-ul oficial al al Cancelariei de Stat ori direcția responsabilă[22] din cadrul acesteia nu oferă nicio apreciere evaluativă din partea Guvernului a proiectelor de asistență externă pentru perioada de implementare a vreunei strategii de dezvoltare (SCERS, SND). În prezent, majoritatea strategiilor de asistență, fie de țară, fie regionale, ale donatorilor se referă la acest principiu (alinierea) ca la unul fundamental pentru eficiența AOD. Totuși baza de date oferă o estimare a AOD doar conform clasificării Organizației pentru cooperare economică și dezvoltare (OCED) și a celei bugetare. Astfel, lipsesc parametrii de selectare care ar permite estimarea corelării obiectivelor proiectelor cu cele din SND, Programul de Activitate a Guvernului sau/și strategii sectoriale (obiective generale/ specifice). În mod normal, aceasta ar trebui sa conțină o măsurare a alinierii AOD[23] la nivel de sector/subsector conform clasificărilor OCED, SND și bugetare (eventual pentru AOD acordată în trecut conform strategiilor implementate la acel moment). De menționat că alinierea AOD la Programul de Guvernare prezintă un risc din cauza că fiind un program politic, e un document mai general, iar investirea unui nou Guvern poate duce la încetarea aplicării şi continuării acestuia. Lipsa posibilității de a verifica corelarea intervenției donatorilor cu obiectivele din priorități poate constitui un handicap important, avînd în vedere faptul că nu e atît treaba Guvernului să estimeze eficiența proiectelor și programelor fiecărui donator în parte. Responsabilitatea Guvernului este în schimb de a da estimări precise și detaliate[24] a gradului de aliniere și a eficienței contribuției a totalului acestora la realizarea politicilor promovate de Guvern. În acest moment, pentru a măsura alinierea AOD la documentele de planificare strategică, e necesară verificarea fiecărui proiect în parte (obiectivele) şi uneori niciîn acest caz această informație nu este de găsit. Deseori, descrierea proiectelor nu oferă decît informația despre obiective generale vagi (care sînt ușor de inclus în anumite priorități), nu însă și obiective specifice care ar permite examinarea măsurii în care activitățile acestor proiecte contribuie la implementarea priorităților din strategiile naționale. De asemenea, lipsește informația despre rezultatele proiectelor[25] obținute de fapt (nu cele preconizate) care ar permite estimarea eficienței lor. Totodată, aceasta nu oferă o informație mai amplă conform unor parametri, cum ar fi ponderea în volumul total AOD al asistenței tehnice/financiare, forma ei (cît reprezintă grant/credit) pentru o perioadă mai lungă de 4-5 ani (perioada SCERS/SND/SND 2004-2013). Nu există o delimitare clară în ceea ce privește tipul de asistență (financiare sau tehnice), iar categoriile propuse produc uneori confuzie[26]. Referirile la categoriile de beneficiari ai suportului unor donatori sînt foarte generale[27]. De asemenea, un lucru discutabil este și măsura în care  bursele oferite de donatori pentru studii pot fi considerate AOD (informația generată de Development Gateways o include în AOD).[28]

Alte deficiențe au un caracter mai degrabă tehnic, cum ar fi faptul că nu toate proiectele apar la căutare[29], persistă multe spații goale[30] la descrierea unor proiecte cînd este solicitată informația conform parametrilor solicitați de raportare. Generarea rapoartelor la categoria debursări arată iarăși, multe spații goale, iar lipsa descifrării abrevierilor împiedică înțelegerea de către publicul larg a informației prezentate. Informația generată pentru raport  la categoria „profil sectorial” și la “instrumente de finanțare” pe donator sau prioritate (grafice) prezintă valuta de apreciere doar în Euro. Categoria “Rapoartele publice” oferă date doar pe anumite categorii și doar din 2009, iar în dreptul „instrumente de finanțare” apar niște cifre după toate aparențele exagerat de mari[31]. De asemenea, lipsește orice informație cu privire la condiționalitățile atașate acordării AOD.  Metoda de generare a rapoartelor e una standard și nu permite manipulări ale datelor care ar oferi informația conformă cu diferiţi parametri, cum ar fi “donatori-domenii-bugete”, “proiecte pe domenii–autorități-realizări”. În același timp, nu e clar (așa cum această informație nu apare pe site) dacă Development Gateways permite atașarea unor asemenea documente ca termenii de referință, matricea logică și rapoartele de monitorizare periodică a proiectelor etc.

 

5. Propuneri pentru transparentizarea AOD în Moldova

Development Gateways a introdus un element nou și anume posibilitatea ca fiecare autoritate, donator, implementator să introducă informația direct în baza de date, lucru care contribuie la o introducere a datelor mai operativă, cuprinzătoare, mai puțin solicitantă pentru autoritatea națională de coordonare și ministere. Totuși, din cauza că formularul referitor de solicitare a informației nu include și obținerea rezultatelor finale ale proiectelor (există doar pentru rezultate planificate și curente) și nici obligativitatea[32] prezentării rapoartelor finale de monitorizare și evaluare[33] din partea implementatorilor (alții decît autoritățile publice centrale), misiunea Cancelariei și a ministerelor rămîne una dificilă[34]. În cazul mecanismului de monitorizare, Regulamentul prevede, prin paragraful nr. 52 punctul „a”, examinarea implementării proiectelor prin intermediul rapoartelor de monitorizare a proiectelor/programelor în scopul evaluării relevanţei, eficienţei, eficacităţii, impactului şi durabilităţii acestora. La capitolul evaluare, însă, Regulamentul nu se referă decît la faptul că unitatea naţională de coordonare va participa la acțiunile de evaluare a proiectelor și programelor de asistență externă (paragraful nr. 58). Astfel, nu este stabilit niciun mecanism care ar prevedea evaluarea impactului, cine elaborează feedback-ul, unde acesta este direcţionat, cum sînt incluse lecțiile învățate în luarea deciziilor și cum sînt informați donatorii despre deficiențele identificate în urma analizei. Această stare de lucruri reduce transparența în ceea ce privește elementul esențial al evaluării și anume rezultatul contribuției acestor proiecte și programe la dezvoltarea țării. Prin urmare, dacă la etapa de inițiere și derulare a proiectelor și a programelor există o anumită transparență (cu excepțiile menționate mai sus), la etapa finală de evaluare și în unele privințe monitorizare (semnalate anterior), aceasta  în mare parte lipsește. Or, aşa cum se știe, fără o monitorizare și evaluare transparentă corespunzătoare a rezultatelor nicio lecție nu poate fi învățată, iar intervențiile vor tinde să repete aceleași greșeli, ori chiar să le agraveze.

Reieșind din considerentele expuse în analiză, apare necesitatea de a fi remediate deficiențele tehnice sus-menționate care împiedică utilizarea platformei Development Gateways pentru obținerea informației conform parametrilor solicitați, completarea și verificarea veridicității informației. În același timp, pentru a oferi o informație mai clară cu privire la contribuția AOD la susținerea priorităților naționale de dezvoltare, e nevoie de a fi revăzuți parametrii conform cărora aceasta e colectată și prezentată (nu numai conform OCDE și clasificării bugetului național), dar și al principalei strategii de dezvoltare națională (SND “Moldova 2020”). De asemenea, introducerea unor posibilități de operare mai largă cu datele la categoria elaborare de rapoarte (nu doar conform unui singur tip de raport) ar putea oferi o informație mai detaliată, adaptată necesităților (mai largi) diferitor utilizatori. Pentru a crește gradul de transparență al etapei finale, de evaluare (la finalul unui program, strategie etc.) sau monitorizare (pentru o perioadă de implementare) atît Guvernul cît și donatorii sînt îndemnați să publice rapoartele de monitorizare și evaluare pe site-urile lor și pe cel al Cancelariei de Stat (unitatea națională de coordonare). În cazul Guvernului, procedura prevăzută de Regulament trebuie revăzută pentru a introduce un mecanism care ar prevede obligativitatea realizării acestor rapoarte de către donatori pentru proiectele și programele lor și de către Guvern (atunci cînd examinează alinierea și sprijinul acestora la realizarea strategiilor sale de dezvoltare) și publicarea lor regulată.

 



[6] Din păcate din cauza frecventelor schimbări a platformei online atît al Națiunilor Unite cît și al Guvernului RM acesta nu mai poate fi găsit online

[8] În continuare ca „Regulament”

[10] http://www.cancelaria.gov.md/libview.php?l=ro&idc=277&id=1559

[12] http://www.old.ncu.gov.md/en/search-project

[13] Rămîn neclare circumstanțele în care anterior au fost preferate investiții suplimentare din cadrul unui alt proiect (Suport pentru Implementarea Acordurilor dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană) pentru actualizarea (update) bazei de date IDEA, în condițiile în care aceasta era deja depășită tehnologic de noi softuri (cum ar fi Development Gateways, soluție la care oricum s-a apelat în cele din urmă) folosită de o serie de țări. Chiar și după actualizarea softului, acesta n-a fost capabilă să răspundă criteriilor înaintate de beneficiari (Guvernul prin Cancelaria de Stat, Direcţia generală pentru coordonarea politicilor, asistenţei externe și a reformei administrației publice centrale). Necesitatea unei baze de date performante era urgentă (avînd în vedere utilitatea instrumentului pentru o mai bună coordonare, monitorizare și evaluare a AOD oferite de un număr crescînd de donatori) în condițiile în care, în lipsa acesteia, funcționarii trebuiau să recurgă la instrumente improvizate cu capacități tehnice reduse, cum ar fi baza de date Access (Microsoft Office).

[14] Doar urmare a unor solicitări oficiale (conform legii privind accesul la informație Nr. 982 din  11.05.2000) sau la nivel informal, dacă există vreo înțelegere din partea administrației. Problema solicitărilor oficiale e că informația prezentată nu e completă (fiind agregată ori disponibilă doar pentru anumite perioade de timp etc.). Astfel, din cauza lipsei accesului la baza de date, lucrul cu datele este limitat de obținerea acestora conform parametrilor necesari (de exemplu, datele mai dezagregate conform diferitor parametri de căutare așa cum este posibil la bazele de date ale OCDE: http://stats.oecd.org/, http://databank.worldbank.org/data/home.aspx). După cum voi afirma și în continuare, unele probleme persită și acum. Platforma precedentă, în baza softului IDEA, oferea date incomplete și, fiind învechită, într-un spectru mai restrîns. Au existat și situații cînd toată informația se baza pe anumite seturi de date plasate pe site (pentru un anumit interval de timp, de exemplu 2009-2012, conform unor șabloane a platformei IDEA, fiind scoasă (pentru cîteva luni) pentru a fi instalată Development Gateways, fără ca acest lucru să fie anunțat în prealabil sau să fie oferit un punct de acces alternativ.

[16] Cancelaria de Stat, Direcția generală pentru coordonarea politicilor, a asistenței externe și a reformei administrației publice central.

[17] Rămîne puternică tendința de raportare mai mult descriptivă prin adunarea rezultatelor proiectelor și gruparea lor conform priorităților din SND Moldova 2020 și Programul de activitate a Guvernului (2012) fără a evalua contribuția generală al acestui ajutor la implementarea politicilor din sector.

[18] Un exemplu în acest sens este raportul din 2011 al Organizației Mondiale a Sănătății de monitorizare al AOD pentru sectorul de sănătate din Moldova http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/169836/e96623.pdf

[19] O altă noțiune folosită este de “unități de implementare integrate” după cum unii donatori insistă. Totuși, caracterul de funcționare a acestora nu s-a schimbat fundamental, acestea sunt integrate mai degrabă cu sistemele donatorilor decît cele ale Guvernului

[20] Dat fiind faptul că nu toți prezintă rapoartele autorităților naționale de resort (fiind preocupate mai degrabă să raporteze donatorului).

[21] Anterior, coordonarea și monitorizarea AOD, pe lăngă faptul că era limitată de mijloace insuficiente tehnice și de personal, era îngreuiată și de lipsa unui soft specializat care să corespundă specificului activității. Astfel, personalul direcției pierdea o bună parte a timpului pentru rezolvarea unor probleme de rutină tehnică decît pentru o analiză strategică în domeniul de competență.

[23] De exemplu baza precedenta  de date IDEA permitea selectarea proiectelor conform priorităților din SCERS. Astfel, prin intermediul unei platforme web, tehnic vorbind, utilizatorul putea obține informația despre alinierea AOD la prioritățile de dezvoltare a țării. O astfel de setare poate permite estimarea mai lesne a contribuției/aportului asistenței donatorilor la implementarea politicilor Guvernului.

[24] Pentru o măsurare la nivel de activități/rezultate a proiectelor, lucrul important pentru o monitorizare și evaluare a acestora de către Guvern, ONG-uri specializate și de către universități, alți membri ai societății civile.

[25] De exemplu proiectele “Sporirea eficientei asistenței pentru dezvoltare în Moldova” (finalizat la 30/12/2013), “Consolidarea capacităţilor Guvernului Republicii Moldova de gestionare a relaţiilor cu diaspora” (finalizat la 01/10/2013).

[26]  Astfel, categoria “suport pentru proiecte” poate constitui atît asistență tehnică cît și financiară (poate ar fi mai corect de spus prin intermediul proiectelor?) Instrumentul UE Twinning este prezentat ca o categorie aparte cu toate că poate fi considerat asistență tehnică. Celelalte categorii de “suport bugetar”şi “suport pentru balanța de plăți” după toată probabilitatea constituie asistență financiară.

[27] “Guvernul și societatea civila”, în cazul suportului oferit de Republica Populară Chineză, “cetățenii Republicii Moldova” în cazul asistenței SUA (mai ales USAID). În acest caz, informația lipsă poate fi și o cauză a predictibilității și transparenței scăzute a donatorului. Totuși, orice Guvern în mod normal este obligat să se intereseze pentru a obține informații despre activitățile donatorului pe teritoriul statului iar în cauza lipsei acesteia să facă demersurile necesare.

[28] Conform glosarului de termeni ai OCED. aceasta trebuie să fie oferită în colaborare cu autoritățile din țara beneficiară și să sprijine dezvoltarea acesteia: http://stats.oecd.org/glossary/detail.asp?ID=1891. Practica însă arată că de cele mai dese ori acest fel de asistență e de tip „legat” (tied aid) de serviciile țării donatoare (nici bani, nici servicii nu ajung în țara recipientă, fiind cheltuiți în țara donatoare), iar persoanele beneficiare deseori nu au nicio obligație strictă (de multe ori nici stimuli) care i-ar face să se întoarcă în țara de origine și să contribuie la îndeplinirea obiectivului (îmbunătățirea capitalului uman pentru a stimula dezvoltarea acestei țări) pentru care au primit suport.

[29] “Consilierea Primului ministru ali Republicii Moldova în domeniul promovării dezvoltării economice”, “Program comun de dezvoltare locală integrată” (faza nouă 2013-1015), proiecte active conform anexei nr. 1 a Hotărîrii nr. 12 din 19.01.2010 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la cadrul  instituţional şi mecanismul de coordonare a asistenţei  externe acordate Republicii Moldova de organizaţiile  internaţionale şi ţările donatoare: http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=333522.

[30] De exemplu, informația cu privire la echipa de implementare și contacte, informația despre activități (nu la toate sunt prezentate ca sumar si desfăşurat) și output-urile de proiect așteptate.

[31] Mai ales pentru 2010 si 2013.

[32] La moment, informația este colectată prin intermediul mecanismului HG nr. 246 din 08.04.2010 și HG nr. 12 din 19.01.2010.

[33] Regulamentul nu face referire decît la “rapoarte inițiale, de progres și finale ale proiectelor/programelor” (paragraful 50, p-l. b) fără a specifica calitatea lor (dacă sînt de monitorizare sau de evaluare).

[34] Ministerele, prin consiliile sectoriale, au misiunea de a evalua impactul şi durabilitatea asistenţei acordate în sector pentru atingerea obiectivelor strategice. Cancelaria de Stat primește aceste rapoarte, le analizează, elaborează raportul anual și îl prezintă Coordonatorului naţional şi eventual Comitetului interministerial pentru planificare strategică (Regulamentul nr. 12 din 19.01.2010 (paragraful 28, punctul C, precum și 55, 56).

 

Sursă imagine: adevarul.ro