Ce zice lumea
Analize

Dosare sociale – 2017. Acest ciclu de dosare își propune să producă o serie de analize, investigații, eseuri, discuții asupra unor teme socale, politice și economice de actualitate și de amploare în Republica Moldova.

PLATZFORMA & Forum PLURAL lansează un apel la contribuții de texte pe o serie de 10 dosare tematice axate pe problematici sociale, economice și politice. Acest proiect de dosare tematice este susținut de Fundația Friedrich Ebert.

Acest ciclu de dosare își propune să producă o serie de analize, investigații, eseuri, discuții asupra unor teme socale, politice și economice de actualitate și de amploare în Republica Moldova. Dosarele tematice vor fi publicate pe o secțiune separată pe Platzforma. De asemenea, ne propunem să organizăm, pentru fiecare dosar, o discuție într-un local public din Chișinău (Teatru-Spălătorie, Muzeul Zemstvei, Propaganda Café, Cocoșul Roșu etc.) cu participarea unor persoane relevante și interesate: activiști, experți, reprezentanți ai mediului de afaceri și ai autorităților publice locale și/sau naționale.

 

Dosarele tematice vor conține studii, investigații, analize, centrate pe un șir de probleme stringente, cu care se confruntă în prezent societatea moldovenească, cum ar fi grupurile oprimate și marginalizate; precaritate și vulnerabilitate socială; sistemul de protecție socială; politicile sociale, culturale și economice elaborate și aplicate de către instituțiile administrative ale statului; cîmpul politic din RM (a se vedea mai jos lista completă a temelor propuse pentru a fi analizate în cadrul acestor dosare).

În fiecare contribuție vor fi apreciate actualitatea problemei, originalitatea abordării și dimensiunea reflexivă și critică a studiului. De asemenea, articolele vor face referință clară la sursele consultate și la grila de analiză a acestora (în ce cheie teoretică au fost interpretate). Articolele vor păstra un echilibru firesc între stilul jurnalistic și rigoarea academică. Fiecare propunere de articol va fi examinată de coordonatorii și editorii proiectului (Petru Negură & Vitalie Sprînceană) și apoi va fi discutată din timp cu autorii. Editorii vor discuta cu autorul (sau autorii) pertinența metodologică a analizei, eventuale chestiuni etice sau privind validitatea rezultatelor analizei etc. La nevoie, pentru evaluarea propunerilor de text și a textelor va fi cerută opinia unui sau unor experți (autori la rîndul lor). Articolele vor avea între 5 și 8 pagini fiecare (cu tot cu intervale, grafice, imagini – fiecare pagină avînd în jur de 1800 semne). Acest apel este deschis pe durata anului 1917. Termenii de predare și publicare a articolelor vor fi conveniți cu editorii.

Fiecare din aceste dosare tematice vor cuprinde:

  • unul sau două studii generale, care își vor propune o analiză a problemei dintr-o perspectivă teoretică transnațională, dintre care un studiu, original sau tradus, va fi elaborat de un expert străin sau familiarizat cu problema discutată la scară internațională;
  • și trei sau patru studii, axate pe anumite probleme și/sau cazuri cu relevanță locală și/sau regională (dar care vor fi abordate într-un context global).

Textele vor aborda o anumită problematică relevantă sau caz de actualitate, fără să pretindă la exhaustivitate. Dosarul nu va avea o structură rigidă, în întregime prestabilită, lăsînd loc pentru analize „la cald” ale unor evenimente de actualitate, care vor fi comentate și analizate ca studii de caz în cadrul dosarului respectiv.

Textele articolelor vor fi publicate cu periodicitate pe portalul platzforma.md. Articolele vor apărea în limba română, dar atunci cînd textul va fi scris în original în altă limbă, va fi publicat în două limbi – în limba originală și în română.

Cu prilejul fiecărui dosar, vor fi organizate discuții publice în unul din localurile accesibile și disponibile unui public interesat de asemenea dezbateri (de exemplu, Teatru-Spălătorie”, Muzeul Semstvei / Zpațiu (asociația Oberliht), clubul Cocoșul roșu etc.).

După finalizarea seriei de dosare, studiile cele mai importante vor fi selectate, propuse autorilor pentru o elaborare finală, redactate de către coordonatorii și editorii proiectului și publicate într-un volum colectiv, în format tipărit sau electronic.

 

Iată grila tematică a dosarelor:

  • Muncă și vulnerabilitate în R. Moldova

În toată perioada ce a urmat disoluției URSS, cîmpul muncii și angajații din diverse sfere de activitate profesională au fost expuși unei vulnerabilități crescînde, în urma slăbirii și abolirii monopolului statului în această sferă. Pe măsură ce statul își slăbea controlul și protecția asupra pieții muncii, sectorul privat tindea tot mai mult spre o dereglementare a relațiilor de producere în folosul tacit al angajatorilor. În același timp, sindicatele, structuri subordonate puterii în epoca sovietică, au devenit, după 1991, tot mai mult controlate de anumite grupuri private de interes, neglijîndu-și funcția firească de protecție a angajaților. Sectorul informal, în cadrul căruia lucrează circa 35% din populația activă, a devenit un spațiu în care converg deopotrivă interesele de supraviețuire ale unei pături importante de muncitori manuali, în situație economică în general precară, și un număr mare de unități economice, dornice să evite controlul și impozitarea impuse de către stat. Acest dosar își propune să analizeze cauzele locale și structurale, dar și consecințele acestei vulnerabilități a angajaților – și acolo unde e cazul, a angajatorilor – în cîmpul muncii din Republica Moldova.

  • Sistemul de protecție socială din R. Moldova: o tranziție spre disoluție?

Sistemul de protecție socială trece printr-o serie de provocări profunde: subfinananțare, administrație ineficientă, corupție. O presiune internațională (din partea unor instituții cum ar fi ONU) și anumite nevoi economice au determinat o serie de reforme ce au condus la descentralizarea și închiderea treptată a unui șir de instituții de sănătate și de asistență socială (internate cu statut special, spitale, instituții de îngrijire etc.). Un proiect de lege recent ridică vîrsta de pensionare. Acest dosar își propune să examineze factorii economici, politici și sociali care duc la slăbirea sistemului de protecție socială în R. Moldova.

  • Relații de gen și opresiune de clasă în societatea moldovenească

Inegalitățile sociale și economice sînt resimțite îndoit de către femeile din mediile sociale unde subdezvoltarea economică și precaritatea ating cotele extreme, în special în zonele rurale și în mediile urbane pauperizate. Acest dosar se va concentra pe aceste intersecții dintre relațiile de putere (determinate social și economic) și cele de gen. Vor fi examinate de asemenea fenomenele sociale și economice marcate sub aspect de gen, cum ar fi migrația, munca sexuală, persoanele fără adăpost. În plus, un studiu separat va fi dedicat relațiilor dintre grupurile de gen dominante (bărbați, heterosexuali) și identitățile de gen marginalizate (LGBT).

  • Comportament politic și ideologii în cîmpul politic din Moldova

O percepție comună asupra politicii în Moldova ține de faptul că ”ideologiile nu ar conta”: partidele folosesc (și schimbă) ușor diverse etichete ideologice, uneori programele lor conțin idei și politici care intră în totalitate în contradicție cu ideologia de la care acestea se revendică formal. În acest dosar vom examina baza ideologică a partidelor și politicienilor din Moldova, luînd în considerație nu ideologia lor proclamată, ci poziționarea lor în raport cu un set complex de criterii ce include: egalitatea de gen, politicile economice, atitudinile față de politicile muncii, față de dezbaterile culturale și identitare, structura organizațională, baza de recrutare a membrilor  și leadership-ul partidului etc. Adițional, vom căuta să cercetăm modurile în care politicienii construiesc și utilizează limbajele și discursurile ideologice.

  • Politică, economie și „capturarea” statului

Sintagma „stat capturat” a intrat recent (mai exact după divulgarea în presă a informațiilor despre furtul miliardului) în limbajul presei și în uzul comun. Totuși, relațiile dintre stat și diverse grupuri de interes (în general economice) nu au fost încă pe deplin înțelese și analizate. Acest dosar va încerca să examineze natura relațiilor dintre lumea afacerilor și instituțiile statului, mediate și traversate de interese subterane și diverse relații sociale (de rudenie, de clan etc.) conotate cultural.

  • Biserică, societate și stat în R. Moldova

Acest dosar va explora teme precum religiozitatea în Moldova, uzul religiei de către politicieni în spațiul politic și public, rolul religiei în educație, activitatea politică a grupurilor religioase, religie și (geo)politică, religie și războaiele culturale (avort, curicula educațională, familia și politicile reproductive), grupuri religioase majoritare și minorități religioase, religiozitatea tinerilor etc. 

  • Relațiile interetnice în societatea moldoveană: diversitate culturală, toleranță și xenofobie

Potrivit unui stereotip naționalist mai vechi, perpetuat în epoca sovietică, moldovenii ar fi primitori și toleranți cu reprezentanți celorlalte etnii din țara lor, dar și cu străinii din alte țări, cel puțin cei care, potrivit unui clișeu, nu ar avea față de Moldova intenții expansioniste. În realitate, în Republica Moldova nu există încă un model coerent și consensual de coeziune civică, trans-etnică, care ar stabili natura relațiilor dintre grupurile etno-lingvistice (majoritar vs. minoritar etc.). Cele două modele naționale concurente – cel etno-naționalist și cel așa-zis internaționalist de sorginte sovietică – acționează separat la diferite nivele: primul în sistemul școlar, al doilea în viața de zi cu zi. Totodată, anumite evenimente locale sau externe readuc periodic la suprafață manifestări profunde de xenofobie și intoleranță. Acest dosar va încerca să discearnă din mai multe perspective fundamentele politice, sociale și culturale ale relațiilor inter-etnice din R. Moldova.

  • Ce înseamnă a face afaceri în R. Moldova?

În cadrul acestei serii de articole vom căuta să vedem ce înseamnă să inițiezi și să gestionezi o afacere (mică sau medie) în Moldova. Vom ieși dincolo de cadrul ce contrapune mediul de afaceri și statul și vom cerceta ce înseamnă să administrezi o mică afacere în era globalizării și a competiției din partea corporațiilor multinaționale, într-un mediu în care oligarhi și interese economice puternice domină sectoarele economic și politic, într-un context social marcat de o puternică migrație a forței de muncă.

  • Problemele de mediu între „cultură ecologică” și interese economice

În ciuda unor grave probleme de mediu, apărute periodic în presă (în legătură, de exemplu, cu starea rîurilor, cazurile de poluare și gunoiștile neautorizate), în Moldova nu există platforme politice și civice foarte vizibile care ar revendica un mesaj ecologist foarte ferm. Se pare că nepăsarea generală față de chestiunile de mediu dau mîna aici cu interesele de profit cu orice preț ale unor entreprenori. În acest dosar, Platzforma va invita diferiți experți și activiști în probleme de mediu a se pronunța asupra originilor acestor probleme și asupra unor eventuale soluții.

  • Planificare urbană, politică, activism civic și spațiu public în orașele moldovenești.

Această serie de articole va explora peisajul schimbător al orașelor moldovenești: privatizarea spațiilor publice, construcția haotică de construcții comerciale și rezidențiale în spații verzi, în parcuri și între blocuri, presiunea marelui capital asupra centrului orașului, procesele de gentrificare. Pe de altă parte, vom analiza și diversele răspunsuri și reacții ale comunităților, grupurilor de activiști și cetățenilor față de aceste procese, modurile lor de organizare, mobilizare și recrutare a susținerii, utilizarea tehnologiilor (rețele sociale, resurse online etc.) și instrumentele utilizate pentru a pune presiune pe administrația publică locală, modurile lor de construcție a ”Noi”-ului colectiv, repertoriul de teme, imagini, simboluri și idei.

 

Fiecare articol acceptat va fi remunerat în funcție de volumul textului, efortul de documentare și complexitatea analizei.

 

Vă rugăm să vă trimiteți propunerile editorilor PLATZFORMA: Vitalie Sprînceană (vitalie.sprinceana[at]gmail.com) și Petru Negură (petru.negura[at]gmail.com).

 

 

2 Comments

  1. Viorel Reply

    Si care este termenul de depunere a contributiilor? Sfirsitul anului patru al cincinalului? Sau o luna inainte de Congres?

  2. Petru
    Petru Reply

    Viorel, multumim pentru intrebare. Am adaugat in anuntul de mai sus informatia dupa cum urmeaza: „Acest apel este deschis pe durata anului 1917. Termenii de predare și publicare a articolelor vor fi conveniți cu editorii.” Esti binevenit cu o propunere de articol pentru unul din dosarele prevazute in proiect. Multumim.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>